Sighişoara

Sighişoara este un oraş situat în judeţulMureş, Transilvania, România.

Undeva lângă Sighişoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificaţie puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108- 248, opaiţe romane, inele de aur cu filigran etc.

Localitatea a fost întemeiată de colonişti germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitaţi să se aşeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra graniţele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumţi saxoni, dar coloniştii germani adevăraţi, cunoscuţi ca "saşii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Aceşti colonişti primesc în folosinţă fundus regius (pământ crăiesc) şi se bucură de drepturi şi privilegii deosebite.

Cronicarul sighişorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menţionează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighişoara era locuit, dar prima atestare documentară a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca "civitas" (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighişoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheş").

În decursul anilor cetatea Sighişoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcţia zidului cetăţii, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălţimea iniţială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălţat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparţineau fiecare câte unei bresle) şi 4 bastioane. Actualmente (2009) mai există 9 turnuri şi trei bastioane.

Între anii 1431 şi 1435Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighişoara, aşteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Ţării Româneşti. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighişoara Vlad Ţepeş.

În anul 1514, când războiul ţărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândeşte în aproape întreaga Transilvanie, ţăranii din jurul Sighişoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) şi îl omoară pe primarul Anton Polner şi pe soţia acestuia.