Alba Iulia

Alba Iulia este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. Între anii 1541 si 1600, orasul a devenit capitala Voievodatului autonom al Transilvaniei şi pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitală primei uniuni a statelor române, sub sceptrul glorios al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia s-a infăptuit unitatea de neam a poporului român prin Marea Adunare Natională de la 1 Decembrie 1918 care a hotarât unirea Transilvaniei si Banatului cu România. In anul 1922 Alba Iulia a gazduit ceremonia oficială de Incoronare a Regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria, recunoascându-i-se astfel importanta istorică si statutul de capitală de suflet a neamului românesc.

Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraş exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hărţile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul s-a numit Apulum, iar fortificaţia dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaţilor Legiunii a XIII-a Gemina staţionate aici. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi sunt foarte bine conservate şi pot fi vizitate in "Traseul celor trei fortificaţii" din cartierul Cetate. După retragerea administraţiei romane sub Aurelian, în anul 271, viaţa urbană s-a stins treptat. În evul mediu oraşul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administraţiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şi devenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei. Denumirea latină a oraşului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad ("Cetatea Albă"). Mihai Viteazu şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor romanilor. Numele oraşului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvarşită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

Municipiul Alba Iulia poartă în mod simbolic titlul de Capitală de Suflet a Neamului Românesc, statut confirmat la 15 octombrie 1922, cand la Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, ceremonia oficială de încoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca regi ai tuturor românilor din provincile istorice unite. Statul român acordându-i Alba Iuliei în mod oficial prin Hotărârea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 titlul de Cetate-Simbol A Marii Uniri a Românilor. Din aceste motive, la Alba Iulia îşi desfaşoară lucrările Congresul Spiritualităţii Româneşti, în fiecare an în jurul datei 1 decembrie.

Municipiul Alba Iulia a fost declarat prin legea nr. 344/2001 Obiectiv de Interes Naţional.

Alba Iulia a fost declarată prin legea nr.766 din 29 decembrie 2001 Oraş martir al Revoluţiei din decembrie 1989.

In urma unei campanii realizata de postul de televiziune ProTV, Alba Iulia a fost declarat cel mai curat oras din tara

Ziarul Evenimentul Zilei a desemnat cetatea Alba Iulia ca una dintre cele 7 Minuni ale României, în urma campanii mass-media desfăşurată în 2007.

29 mai 2009 Alba Iulia a intrat in Guiness Book, prin evenimentul denumit "marea îmbrăţişare" a cetatii Vauban, la care au participat 9.758 de oameni, printre care şi preşedintele Romaniei Traian Băsescu, acesta fiind înregistrat oficial cu numele şi datele de contact pe listele transmise spre Guiness Book.

Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenţa pe acest teritoriu şi în împrejurimile lui imediate, a unor aşezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a oraşului s-a descoperit o importantă aşezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori şi agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul oraşului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).

Demnă de menţionat este şi cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălţimile din stânga Mureşului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ şi şanţuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureşului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social şi economic al acestor locuri şi aceştia sunt dacii. Ei pun bazele unei aşezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naştere două oraşe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis şi Colonia Nova Apulensis.

Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Transilvania, chiar si în vremea cât s-a aflat în cadrul Regatului ungar, nu a renuntat la autonomia sa. Dinastia Corvinestilor, prin Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei (1446-1453), a deschis drumul înnoirilor, al corelarilor la realitatile occidentale.

Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurându-se însa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturala.

Din 1576, când pe tron se urcă Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari între Reformă si Contrareformă, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarată dinastie de principi "apuseni" - Bathorestii.

Palatul principilor transilvani, initial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, în ordine cronologica, Stefan Bathory, l-a refacut în stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mures si apeductul din palat. Iar nepotul sau, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. In 1590, el a cerut sa se reconstruiasca orga catedralei, distrusa în timpul confruntarilor religioase din 1566.

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei ţări româneşti sub cârmuirea sa.

În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor româneşti, iar locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848-1849.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă de către Consiliul Naţional Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanţii poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor 1 Decembrie 1918, pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la Selimbăr, îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreţ. Ea a fost Capitala strălucitului domn în timpul scurt cât el reuşise să săvârşească cea dintâi unire a Ţărilor Române. La 1784, pe acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai neamului, Horia şi Cloşca, sufereau supliciul frângerii pe roată, pentru că avuseră curajul să ceară o viaţă mai bună pentru neamul lor.

La 15 octombrie 1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti cu Ţara, sub sceptrul aceluiaşi monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Naţional-Ţărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetăţeni.

În anul 1933 oraşul nord-italian Alessandria a donat oraşului Alba Iulia o copie a "Statuii Lupoaicei" ("Lupa Capitolina"), ca semn al moştenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieţei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrăţirii dintre Alba Iulia şi Alessandria.

În 1968, oraşul este declarat municipiu.

La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua naţională a României.

Municipiul Alba Iulia Situat la o altitudine de 270 m, la o distanţă de 340 km de Bucureşti, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu şi la 241 km de Arad, municipiul Alba Iulia este aşezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeş, crestele munţilor Apuseni şi Podişul Transilvaniei. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4km. Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară. Spre partea de sud se văd culmile munţilor Sebeşului, cu Vârful Şurianu (2245) şi cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului. Regiunea de Dezvoltare 7 Centru

Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot).

Obiective turistic

Monumente şi clădiri istorice: Cea mai importantă atractie turistică a municipiului Alba Iulia este fortăreaţa în stil Vauban. Principalele obiective turistice, situate în interiorul fortificaţiei sunt: Traseul celor Trei Fortificaţii, Porţile I-IV ale Cetăţii Alba Carolina, Catedrala Reîntregirii, Catedrala romano-catolică Sf. Mihail, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Princiar, Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan, poarta Castrului Roman, monumentul Lossenau, monumentul Custozza, statuia lui Mihai Viteazul.

Zone de agrement: Baza sportivă şi de agrement Schit, Bazinul Olimpic, Zona de agrement Ampoi II, Complex sportiv Victoria Cetate, Baza de agrement Winner’s Club Ţălnar, Parcul Unirii, Parcul Custozza, Parcul IL Caragiale, Parcul Maria, Parcul Sfanta Ecaterina, Parcul Zavoi Micesti