Motru este un municipiu din judeţul Gorj, Oltenia, România.

Originea cuvântului Motru este geto-dacică, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, însemnând apă limpede, curată.

În perioada romană găsim "Ad Mutriam" ce se afla în localitatea Cătunele, pe Valea Motrului.

Primă atestare în hrisoavele de la Tismana din 1385 şi 1444 sub denumirea Ploştina.

După anul 1450 Ploştina a aparţinut judeţului Mehedinţi până în anul 1948, când România a fost împărţită în regiuni şi raioane, Ploştina aparţinând raionului Baia de Aramă până la 1 ianuarie 1964, iar dupa aceea a aparţinut de raionul Strehaia.

Minerii au descoperit un tezaur roman la Leurda, în anul 1964, monezi datând în jurul anilor 196 – 251 e.n. (monede din secolul al II-lea şi al III-lea e.n. în timpul împăratului roman Septimius Sever).

În perioada medievală şi chiar mult după, Roşiuţa şi Lupoiţa erau sate de moşneni. Din documentele vremii, aflăm că Tudor Vladimirescu a luat în arendă pe 3 ani moşia Ploştina de la mănăstirea Tismana.

În timpul Revoluţiei de la 1821, locuitorii ei au fost printre primii participanţi, mulţi dintre ei înrolându-se ca panduri. În fruntea lor era căpitanul de panduri Marius Pârv, haiduc ce a ajuns în oastea lui Tudor Vladimirescu.

Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost exploatate din 1960, prin deschiderea minelor: Horăşti, Leurda, Ploştina, apoi prin apariţia Minei Roşiuta şi Motru – Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere a Carierei Lupoaia.

Ziua de 18.10.2000 este data la care oraşul Motru a fost declarat municipiu, prin Legea nr. 180.