Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Muntenia » Prahova » Câmpina

Fișier:Coa Campina PH RO.png Câmpina

Câmpina este un municipiu din judeţul Prahova, Muntenia, România.

Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei şi este înconjurat de trei râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Aşezarea geografica a Campinei a facut-o in strafundul anilor,loc placut, recreativ prin frumusetile sale naturale si prin însuşirea climei sale.Campina este atestata documentar in anul 1503 figurand în registrele vigesmale ale negustorilor braşoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind inca din secolul al XIV-lea o cale de comunicaţie între provinciile Transilvania si Muntenia.deşi în actele emise de cancelariile domneşti este menţionată ’’vama Prahovei’’, exista certitudinea ca satul Câmpina, gratie poziţiei sale geografice la intrarea în munţii Carpaţi şi amplasarii la aceeaşi distanţa de Bucureşti şi Braşov era vamă, punctul strategic pentru controlul marfurilor.Acest lucru a făcut posibilă o dezoltare rapidă a aşezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerţului care avea loc aici.A funcţionat ca vama din 1422 pană în 1840, cand , pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul.

Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ţine un targ de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localitatii.In1822, Câmpina ajunge pe locul întâi în lista vămilor Ţării Româneşti, elementul ce îi da importanţă fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, oraşul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza şi, apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării ţiţeiului, aşezarea va înflori din nou. Ocupaţiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăuşia şi extragerea păcurei din subsolul aşezării de către fântânari. Aici funcţionau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova şi pe Doftana. La 1 Decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploieşti-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului şi-a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul şi constructorul podului de la Cernavodă.

Documentele arată preocuparea primarilor oraşului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piaţă comercială, grădina publică. Se aminteste, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sarate şi sulfuroase de pe platoul sudic al localitatii, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din Bucureşti Garoflide şi Georgescu ele vor constitui un punct de atracţie al oraşului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră şi fanfară, spaţii de cazare, într-un cuvânt un stabiliment balnear desăvârşit. În mijlocul parcului întins pe o suprafaţă de 2,5 ha este ridicată o capelă în stil baroc, ce adăpostea mormântul lui Dumitru Hernia, un lăcaş veritabil monument de artă, ajuns astăzi o admirabilă ruină.

Obiective turistice:

  • Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu - (fost liceu teoretic)
  • Grupul Şcolar Energetic - Site internet
  • Grupul Şcolar Industrial de Petrol
  • Grupul Şcolar Forestier
  • Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini
  • Şcoala de Poliţie