Focşani

Focşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Vrancea, Moldova, România.

Denumit în multe scrieri "Oraşul de pe Milcov", râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conştiinţa oamenilor drept "oraşul Unirii". Toponomia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa, "moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare".

Deşi atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (circa 5000 î.Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III–II î.Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor şi sarmaţilor din sec. II-III e.n. Până la începutul secolului XVII-lea, Focşaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menţionează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă aşezare între Trotuş şi Râmnicu Sărat, aflându-se la confluenţa drumurilor comerciale ce unesc Ţara Românească cu ţările din vestul şi estul Europei. Un moment important în istoria Focşaniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, oraşul legându-şi numele de acest act naţional pentru totdeauna. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliţii, două secţii ale municipalităţii. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, Focşaniul devenind reşedinţa judeţului Putna.

Perioada dintre Unire şi câştigarea independenţei cunoaşte o mare înflorire. În 1866 se construieşte Gimnaziul, astăzi Colegiul Naţional Unirea, în anul 1867 Spitalul judeţean şi comunal, în anul 1873 Grădina Publică. Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX cunoaşte aceeaşi dezvoltare înfloritoare în aşa fel încât se înfiinţează Societatea Filarmonică denumita simbolic Doina Vrancei (1907), Biblioteca Publică (1912), Teatrul "Maior Gheorghe Pastia", inaugurat în 1913, Palatul de Justiţie. Pe 30 Decembrie, (1881) Focsani a gazduit Primul Congress Mondial Zionist. La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterii Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, construirea Ateneului Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua stradală, se construieşte Mausoleul Eroilor între anii 1924-1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930).

• apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a oraşului)
• se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat
• s-au construit Fabrica de Confecţii (azi SC Incom SA), Combinatul de prelucrare a lemnului (SC Mopaf SA), Întreprinderea de scule şi elemente hidraulice (SC Romseh SA), Întreprinderea de aparataj electric (SC Instaelectric SA), întreprinderi de producere, prelucrare şi valorificare a vinului (SC Vinicola, SC Vincon SA), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (Uniplast), întreprinderea de vase emailate (Vef), întreprinderea metalurgică (Metanef), unităţi aparţinând industriei uşoare (SC Heim-Milcov SA, Filatura, Efectofil), precum şi întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor şi fructelor).

Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire administrativ-teritorială a României din anul 1968.

Obiective turistice

• Biserica Sfântul Ioan
• Biserica Proorocul Samuil (construită în anul 1756)
• Biserica Catolică Sfântul Anton
• Biserica Sfantul Nicolae Nou (construită în anul 1732)
• Colegiul Naţional „Unirea”
• Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”
• Borna de Hotar
• Ateneul
• Clădirea Teatrului
• Muzeul de Istorie
• Muzeul Satului
• Muzeul Vrancei
• Muzeul de Ştiinţe ale Naturii
• Mausoleul Eroilor Români