Tăşnad este un oraş în judeţul Satu Mare, Transilvania, România.

Descoperirile arheologice validate de mărturii istorice demonstrează vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului, din neolitic până în zilele noastre. Localitatea a primit statutul de oraş în anul 1968. Câteva obiective turistice din Tăşnad sunt: catedrala ortodoxă, biserica romano-catolică şi muzeul orăşenesc amplasat într-o cladire din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Tăşnadul, datorită bogăţiilor sale (zăcăminte hidrominerale cu caracteristici termale, cu temperatura apei de 72 °C) este şi staţiune balneoclimaterică de interes judetean, dispunând de un ştrand termal, microbaza de tratament şi alte amenajări specifice.

Situat în nord-vestul României, în partea sudicã a judeţului Satu Mare, Tãşnadul, ca aşezare urbanã, a fost întemeiat ca urmare a unei evoluţii îndelungate. Descoperirile arheologice din zonã, validate de mărturii istorice, demonstreazã vechimea şi continuitatea vieţuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului din neolitic şi pânã în zilele noastre. Învestigând trecutul, existenţa în timp şi dezvoltarea oraşului, aflãm cã prima consemnare documentarã despre Tăşnad este fãcutã în anul 1021, de cãtre "Nicolaus Mester Tasnadi plebanus", iar cel de-al doilea document, emis la data de 6 mai 1246, evidenţiazã localitatea Tăşnad ca fiind moşie episcopalã aparţinând comitatului Solnoc.

Turismul:

Tăşnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune.

Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715). În „Zona de Agrement” a oraşului funcţionează, încă din anul 1978, Ştrandul termal,

Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72 °C şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau, pur şi simplu, agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Edificii:

• Muzeul Orăşenesc Amenajat în anul 1978, într-un vechi conac nobiliar, "Castelul Cserey Fischer", reconstruit în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea (1771), Muzeul Orăşenesc Tăşnad cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie şi istorie locală; etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, marturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativitaţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe. În acest sens, sălile expoziţionale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă oraşului Tăşnad şi cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte şi documente din epoca feudală şi epoca moderna întregesc colecţia de istorie. Regiunea etnografică a Tăşnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitaţile proprii, şi elemente etnoculturale specifice Sătmarului şi Sălajului. Expozitia de etnografie pune în evidenţă principalele aspecte ale culturii materiale si spirituale specifice Tăşnadului. În circuitul expoziţional este inclusă şi o sală de expoziţii temporare, care reprezintă un cadru optim de prezentare a celor mai semnificative aspecte din istoria şi cultura oraşului şi a judeţului. Expoziţia de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc şi ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tăşnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiţionale, unelte folosite în atelierele meşteşugăreşti, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului şi a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tăşnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust şi rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ştergare, aşternuturi de pat, feţe de masă, feţe de pernă, costume populare tradiţionale), prin gama larga de motive decorative utilizate în ornamentarea acestora, colecţia de textile a muzeului este purtatoarea unor creaţii artistice deosebit de valoroase şi originale.
• Biserica reformată Biserica Reformată, monument istoric, construită în anul 1476, în perioada în care episcop era Vingradi Gerep Laszlo, rudă cu regele Matei Corvin. Biserica, realizată în stilul gotic târziu, are numeroase elemente de construcţie şi obiecte de cult valoroase, fiind renovată de mai multe ori (o renovare generală s-a făcut în 1776) păstrându-se dimensiunile şi stilul iniţial; Turnul a fost construit între anil 1814-1821 în stil baroc nou. Potrul cel mai vechi este din 1631. Clopotul mic s-a turnal în 1796, fiind înlocuit în 1843. Clopotul mare s-a turnal in 1836 şi a fost înlocuit în 1923
• Biserica ortodoxă A fost construită în anul 1988, pe locul vechii biserici. Are planul in formă de cruce, interiorul cu boltă. Fresca este pictată în stil neobizantin. Clopolul mare a fost turnat în anul 1896 iar clopotul mic în 1918.
• Biserica romano-catolică Reconstruită în anul 1903, are înalţimea turnului de 42 m. Altarele au fost confecţionate în Budapesta. Statuile sculptate în lemn sunt lucrate în Tirolia şi Moravia (1913-1917). Parohia are trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela St. Antoniu (1908) si Capela Sf.loan(1829).
• Biserica greco-catolică Ridicată în anul 1996. Linia arhitectonică are ca idee de creaţie triunghiul, figura ce în simbolistica creştină reprezintă Sf. Treime. Fiecare latură reprezintă o persoană divină: Tatăl, Fiul şi Sf.Spirit. La subsol este amenajat un amfiteatru destinat programului tinerilor creştini.