Baia Mare

Baia Mare este un oraş din România, reşedinţa judeţului Maramureş.

Este cel mai important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor Orientali.

Oraşul a fost atestat documentar în anul 1329 şi s-a dezvoltat ca un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 oraşul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) oraşul este fortificat.

Cele mai vechi aşezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit şi semne ale şederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.

Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca şi Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria oraşului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localităţii. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere şi ce competenţe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localităţii.

Ca şi recompensă pentru lupta dusă de Ioan de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Băii Mari a trecut în anul 1446 în proprietatea lui. El va dispune ridicarea Catedralei Sfântul Ştefan, din care în prezent se mai păstrează doar Turnul Ştefan.

În 1469 regele Matia Corvin a acordat localităţii dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare, astfel fiind construită cetatea medievală a Băii Mari. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare a fost ocupată de trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert. Din 1526 Baia Mare a trecut prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zápolya. Tot în această perioadă, în 1547, a luat naştere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, şcoală care a pregătit viitoare feţe bisericeşti şi funcţionari administrativi.

Oraşul a cunoscut tumulturile războiului curuţilor. În 1703 a scăpat pentru scurt timp de sub controlul Imperiului Austriac, atunci când Pintea Viteazul a participat cu trupele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la preluarea oraşului.

Din 1889 datează prima publicaţie în limba româna, "Gutinul", săptămânal socio-literar şi economic.

Baia Mare se află în vestul judeţului Maramureş, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafaţă a intravilanului de 234,7km², municipiul cuprinde administrativ şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră şi Valea Borcutului.

Datorită poziţiei oraşului la poalele Carpaţilor Orientali, în proximitatea oraşului se află mai multe dealuri şi munţi, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Morgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniş (1.307 m), Mogoşa (1.246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocoşului (1450 m), Piatra Şoimului (839 m), Pleştioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) ş.a.

Reţeaua hidrografică este formată din râul Săsar, care traversează de la est la vest oraşul, râul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Strâmtori, lacul Bodi de la Ferneziu şi lacul de la Mogoşa.

Regiunea are o climă temperat oceanică - ierni reci şi veri răcoroase. Temperatura anuală medie este de 9,6°C.

Vegetaţia regiunii era alcătuită în proporţie de 80% din păduri de foioase (fagi, carpeni şi stejari), care au fost defrişate şi înlocuite cu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafeţele întinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafaţă împădurită cu castani din România.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatică: cerb, căprior, lup, vulpe, iepure, jder, veveriţă. Păsările, prezente mai ales în zona pădurilor de fag, sunt: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufniţa, şoimul. În râurile de munte trăiesc lostriţa, păstrăvul, scobarul şi ştiuca.

Există mai multe rezervaţii naturale: Cheile Tătarului, Creasta Cocoşului, Lacul albastru din Baia Sprie.

Monumente şi clădiri:

Clădiri:

• Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piaţă Centrală (Circulus fori), în prezent Piaţa Libertăţii. Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru, Casa Lendvay etc.
• Turnul Ştefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.
• Casa Iancu de Hunedoara, sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta.
• Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 şi 1737, era folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
• Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.
• Biserica de lemn din Chechiş, a fost construită în anul 1630; din 1939, a fost mutată în Baia Mare, pe Dealul Florilor. În jurul acestui obictiv a fost amenajat Muzeul Satului, secţie în aer liber a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.
• Vechiul han Vulturul Negru, construit înainte de 1790, amplasat în centrul istoric al municipiului Baia Mare (în prezent Piaţa Libertăţii). În 1880 a devenit sediu al Primăriei. Din 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecătoria Baia Mare şi de Oficiul de Carte Funciară. În prezent imobilul este cuprins în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III”, fiind reabilitat. Obiectivul este cunoscut sub denumirea de M1.
• Biserica Sfânta Treime este un lăcaş de cult ridicat între anii 1717-1720.
• Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată între anii 1905-1911 şi are un interior, de o valoare artistică deosebită.
• Clădirea Prefecturii judeţului Maramures, inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradiţional maramureşean,
• Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,
• Teatrul dramatic, inaugurat în secolul al XVIII-lea, actualul sediu construit în 1967.
• Turnul Combinatului, ianugurat în 1995 fiind cea mai înaltă construcţie din România.

Complexe statuare:

• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. “Monumentul Ostaşului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă, înaltă de 10,65 m şi lungă de 16 m, a fost realizată de Andrei Ostap din piatră şi beton.
• Sfatul bătrânilor. Operă a artistului Vida Gheza, amplasată în faţa Prefecturii judeţului Maramureş.
• Statuia Minerului, amplasată in Piaţa Revoluţiei din Baia MAre. Operă a artistului Vida Gheza

Cultură

În Baia Mare există 1 bibliotecă (cu mai multe filiale), 6 muzee, 1 planetariu si observator astronomic, 2 teatre, 2 Case de cultură, 1 Şcoală populară de artă şi 1 universitate populară.

• Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
• Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare
• Planetariul şi Observatorul Astronomic Baia Mare
• Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
• Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare
• Teatrul Municipal Baia Mare
• Teatrul de Păpuşi Baia Mare