Lipova este un oraş în judeţul Arad, Transilvania, România, alcătuit din reuniunea a trei vechi localităţi: Radna şi Şoimoş, pe malul drept al Mureşului, şi Lipova pe malul stâng al acestuia. 

Prima atestare documentară a orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 așezarea este menţionată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.

Oraşul este situat pe ambele maluri ale râului Mureş, la intrarea acestuia în Câmpia Aradului, la poalele Munţilor Zarandului, în zona de contact dintre aceştia cu Dealurile Lipovei. Distanţa faţă de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanţă egală de extremitatea vestică a judeţului Arad (Nădlacul) şi cea orientală (Zamul).

În perimetrul Lipovei de astăzi a existat Cetatea Şoimoş, care a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 - 1270). Prima menţiune documentară este din 1245, prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătară din 1241. Cetatea Şoimoş a dispărut după mijlocul secolului al XVI-lea, împreună cu majoritatea construţiilor medievale interioare, din care, în mod sigur, biserica parohială şi mănăstirea dedicată Sf. Ludovic de Toulouse, unchiul regelui Carol Robert de Anjou.

Pe teritoriul Lipovei au fost descoperite de asemenea urme ale unor vechi aşezări neolitice, dacice şi romane, care dovedesc prezenţa unei aşezării mai timpurii.

În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar în 1440 este declarată oraş liber. Cetatea a fost în secolul XV proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasată pe râul Mureş, deci în nordul Banatului, Lipova a fost disputată de habsburgi şi de otomani. Între 1552 - 1595 şi 1613 - 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Păcii de la Passarowitz în 1718, oraşul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. Totuşi Lipova este una dintre puţinele localităţi stăpânite de turci în care s-au mai păstrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ în acest sens.

În 1918, deputaţii Banatului în frunte cu Sever Bocu proclamă unirea Banatului cu România (frontiera cu Sârbia va fi trasata de comisia condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, care a trasat şi frontiera româno-ungară). Dar în 1919, armata ungară bolşevică a lui Béla Kun încearcă să recucerească regiunea şi este respinsă de armata româno-franceză condusă de generalii Prezan si Berthelot. Alte lupte vor avea loc în zonă în septembrie 1944 între armata germană şi cea română.

Atracţii turistice:

• Muzeul Orăşenesc Lipova înfiinţat în 1952 şi adăpostit în Castelul Misici, construit în secolul al XIX-lea. Alături de numeroasele obiecte de artă feudală şi de o colecţie de cărţi romaneşti vechi, muzeul cuprinde şi colecţiile de artă ale Eleonorei Costescu şi ale lui Vasile Varga.
• Biserica Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiţiei, şi domnul Ţării Româneşti, Basarab I
• La Ruga, monument de piatră şi marmură ridicat în anul 1933. Aminteşte de mişcările populare din anul 1744, îndreptate împotriva unirii cu Roma şi împotriva stăpânirii habsburgice
• Vechea şcoală românească, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
• Bazarul turcesc datează din perioada celei de a doua stăpâniri otomane şi impresionează prin dimensiuni. Faţada cuprinde 8 pilaştri cilindrici legaţi între ei prin arcade, ce străjuiesc un larg pasaj comercial. Central, construcţia este dominată de un frontispiciu triunghiular.
• Staţiunea balneo-climaterică Lipova situată la o distanţă de 3 km de centrul oraşului, pe cursul pârâului Şistarovăţ. Băile sunt recomandate pentru afecţiuni ale tubului digestiv şi afecţiuni cardio-vasculare
• Mănăstirea şi biserica de pelerinaj "Maria Radna" a fost ridicată în mai multe etape. Începuturile acestui sfînt lăcaş se leagă de ordinul călugărilor romano-catolici franciscani, care au întemeiat-o în jurul anului 1551. Biserica, începută în anul 1756 şi finalizată 26 de ani mai târziu, se remarcă prin altarul de marmură de Carrara pe care este aşezată icoana Sf.Maria. În spatele acesteia poate fi admirată lucrarea lui I.Roskovics, Buna Vestire.
• Cimitirul Eroilor.
• Monumentul Eroilor Români şi Francezi din Războiul pentru Reîntregire. Monument din 1921 situat la câţiva kilometri la răsărit de Radna, la şoseaua spre Deva, restaurat în vara 2008.
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă este amplasată în incinta UM 01191, fiind dezvelită la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat în două trepte, s-a montat o placă din marmură albă, care are următoarea inscripţie: “GLORIE ETERNĂ EROILOR/ DETAŞAMENTULUI PĂULIŞ/ - SEPTEMBRIE 1944”.
• Cetatea Şoimoş atestată documentar pentru prima dată în anul 1278, a fost ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Înspre finele primei jumătăţi a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Elementele renascentiste aparţin secolui următor când, vremelnic, cetatea a devenit reşedinţa principelui Transilvaniei.
• Biserica "Buna Vestire", ridicată în secolul al XVIII-lea; pictura murală a fost realizată de către Nicolae Popescu