Buziaş                                               

Buziaş este un oraş în judeţul Timiş, Transilvania, România. Are o populaţie de 7.772 locuitori (2002). Localitatea a fost menţionată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraş în 1956.

Aşezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV - XV. Datorită condiţiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar şi un climat blând, Buziaşul a fost recunoscut ca potenţial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele staţiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată staţiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical staţiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, îşi menţine statutul de staţiune balneară de tratamnet cardio-vascular şi este reşedinţă de plasă. Este declarat oraş în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii uşoare şi alimentară. Creşte atât populaţia cât şi suprafaţa oraşului. Se construiesc cartiere de bocuri, vile şi hoteluri pentru staţiune.

Apele minerale de la Buziaş sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt şi îmbuteliate şi comercializate ca ape minerale de larg consum.

Parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura staţiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary şi în Baden-Baden.