Baia de Aramă                             

Baia de Aramă este un oraş în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România.

Râul Brebina străbate acest vechi târguşor mehedinţean, în zonă existând o mulţime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura şi-a reintrat în drepturi.

Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.

La Baia de Aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meşteri saşi, precum Ciop Hanoş. Roţile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat şi nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Aşezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Ţara Românească. De la Râmnic şi Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului şi Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort şi Baia de Aramă, fiind utilizat şi de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep şi patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Ţara Românească.

Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podişul Mehedinţi. Se adăposteşte într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare şi Cornet. Este traversată de paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparţin şi localităţile învecinate: Brebina, Titerleşti, Bratilovu, Mărăşeşti, Stăneşti. Carstul este presărat de un mare număr de peşteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseţi: Bulba, Cloşani, Ponoarele, Izverna.

Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, ţapul, iepurele, veveriţa, viezurele, porcul mistreţ şi chiar lupul sau ursul. Dintre rarităţi menţionăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca ţestoasă (testudo hermani) şi o serie de şopărle.