Deva                                                  

Deva este un municipiu, reşedinţă a judeţului Hunedoara, România

Deva se situează în partea centrală a judeţului Hundedoara, la 45° 52' latitudine nordică şi 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureşului.

Oraşul se învecinează cu munţii Poiana Ruscăi şi munţii Zarandului în vest, cu munţii Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Dinspre sud, când condiţiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munţii Parâng şi masivul Retezat.

Dealurile din apropierea oraşului sunt ultimele ramificaţii nordice ale munţilor Poiana Ruscăi (înalţimea lor maximă este de 697 metri) şi cuprind oraşul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.

S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna "cetate". Alte teorii susţin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Ceva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă "fecioară".

Prima atestare documentară a existenţei localităţii Deva datează din anul 1269, fiind menţinoată prin cuvintele latine castro Dewa. Pe hărţile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan.

Până în 1920 a fost reşedinţa comitatului Hunedoara, apoi a judeţului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicţia Curţii de Apel Cluj, până la desfiinţarea curţilor de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicţia Curţii de Apel Alba Iulia.

Între 1952-1968 a fost reşedinţa Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Obiective turistice:

Ruinele Cetăţii Deva, de pe Dealul Cetăţii, au fost şi rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetăţii, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare şi a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun şi amenajarea unei terase în incinta fortificaţiei (idee abandonată ulterior la insistenţele reprezentanţilor Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetăţii, ni se dezvăluie panorama oraşului şi a împrejurimilor. Se vorbeşte despre existenţa unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câţiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracţie, foarte accesibila cu maşina sau pe jos, fiind amplasată la capătul străzii Aurel Vlaicu (una dintre ieşirile din oraşul nostru).

La poalele dealului se întinde "Parcul Cetăţii". La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza ("casa fără acoperiş" cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioşcul orchestrei, însă a rămas muzical doar cu numele. Tot aşa cum e prezentă la câţiva paşi statuia tăcută a lui Mihai Eminescu, pentru turiştii sau devenii romantici. Bineînţeles ca există şi o stradă care poartă numele poetului.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetăţii, se află castelul Magna Curia, construit în secolul XVI. Iniţial castelul a fost conceput în stilul Renaşterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum şi cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat şi elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăposteşte Muzeul Judeţean Deva (secţiile de istorie şi ştiinţe naturale).

La marginea de est a parcului este Liceul Sportiv Deva, renumit pentru generaţiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu şi Mariana Buruiană), ş.a. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureşul Deva”.

O altă statuie şi mai veche a lui Decebal, supraveghează ieşirea din parc spre Centrul Vechi. De-a lungul străzii pietonale a oraşului şi pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Judeţean, Colegiul Naţional Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naţionale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Bachus (fosta cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” şi Şcoala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi. În Centrul Vechi, turistul se va fotografia chiar cu statuia lui Traian, aflat la loc de onoare in ţara dacilor.

Bisericile Ortodoxe şi cea Catolică, îndrumă localnici şi turişti, la reculegere, la cunoaşterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoaşterea armoniei cu oraşul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita oraşului poate fi completată cu Mănăstirea Catolică.

Periplul statuilor se continuă cu alt Decebal mai impunător, Decebal călare, cu stindardul in formă de cap de lup înspăimântător exact aşa cum este în pozele din cartea de istorie. Acolo în Piaţa Victoriei. Acolo în faţa Casei de Cultură "Drăgan Muntean". Un alt obiectiv turistic ar fi Cimitirul Eroilor Sovietici. E simplu de găsit, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură! Cultură fără expoziţii de artă nu se face: turistul poate face o escală in mica Galerie de Artă de pe bulevardul Decebal, galerie deschisă în fiecare zi a săptămânii.

În urmă cu mulţi ani, exista şi în Deva una din casele lui Nicolae Ceauşescu, ea nu a fost demolată şi poate fi văzută din stradă, pentru cei care sunt curioşi să ştie care era hotelul personal al acestuia: pe strada Lucian Blaga.

Foarte recent a fost contruit un sens giratoriu care concurează cu cel din oraşul Alba-Iulia. Această lucrare este vizavi de Piaţa Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrăţirii Devei cu oraşul Arras din Franţa. Piaţa Arras este înfrumuseţată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.