Mănăstirea Arnota este o mănăstire din România situată în comuna Costești, din județul Vâlcea.
Inițial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița (județul Vâlcea).

Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaș. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.

Legenda spune ca Matei Basarab fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici și hotărăște că dacă o să scape, o să ctitorească o mănăstire.

Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală și a confecționat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Național de Artă din anul 1913. Ușa de la intrare din lemn de castan deține o inscripție în limba slavonă cu următorul conținut :„ Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici în pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644.

O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecți.
În anul 1934 s-au făcut noi reparații, s-au construit noi chilii și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lacaș.
Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii și s-a reabilitat sistemul de încălzire.

Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab și a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oștean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1604. A fost îmormântat la Alba Iulia și rămășitele pământești la 1648 și reîngropate în pronausul bisericii. Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, îmormântat inițial la Târgoviște, este adus și el la Arnota în urma răscoalei Seimilor și depus tot în pronaos.