Murfatlar (între 1924-1965 şi 1980-2007 Basarabi) este un oraş în judeţul Constanţa, Dobrogea, România.

Cu ocazia unor de decopertări la cariera de cretă pe dealul numit Tibişir, în anul 1957 s-au descoperit săpate în stâncă, bisericuţe rupestre, galerii cu lăcaşuri pentru morminte, locuinţe de suprafaţă construite din blocuri de cretă pe terasele formate din umplutura de steril. Arheologii au stabilit că este un ansamblu rupestru - o străveche aşezare omenească, Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar Am putea spune că reprezintă prima atestare a unei aşezări locuite pe teritoriul oraşului. Această descoperite arheologică atestă existenţa acestei localităţi înainte de anul 992 e.n., deci cu o vechime de 1200 de ani. Prin amplasamentul ei, localitatea era la aceea epocă în drumul popoarelor migrătoare, aşa putându-se interpreta motivele pentru care încăperile, care trebuiau să se menţină timp îndelungat, au fost săpate în masive de cretă spre a nu fi distruse. Data certe şi preţioase asupra istoricului localităţii apar în documentele existente sau descifrate după anul 1800 şi mai ales după 1850, când se aflau aici stabiliţi mocanii şi cojanii, urmaşi ai ciobanilor dinaintea lor, sau celor veniţi din Ardeal şi din Vrancea. Prima denumire sub care a fost cunoscută localitatea a fost aceea de Murfatlar.

Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc "Murvet"(om generos). Această denumire s-a metamorfozat în timp în "Murfat", apoi în Murfatlar, adică urmaşii lui Murfat. Aşezarea dobrogeană a fost populată după anul 1855 de către o garnizoană turcească, şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea, având la început o geamie şi câteva case. Denumirea de Murfatlar se păstrează până în anul 1921, când printr-un proiect de lege s-a schimbat în denumirea mai multor localităţi din Dobrogea printre care şi cea de Murfatlar în Basarabi. Denumirea de Basarabi se păstrează până în anul 1965 când devine Murfatlar timp de 10 ani, iar din 1975 s-a numit Basarabi.

Conform unei anecdote, însuşi Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii, pentru că pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi. Pe 26 iunie 2007 Camera Deputaţilor a adoptat legea de revenire la denumirea Murfatlar. Legea a fost adoptată de Senat la 4 decembrie 2007, promulgată de preşedintele României pe 20 decembrie 2007 şi publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2007.

La aproximativ jumătatea distanţei nord-sud a Dobrogei, pe calea ferată ce leagă Constanţa de Cernavodă se află aşezată localitatea Murfatlar. Oraşul Murfatlar are în componenţă şi satul Siminoc situat la 6 km vest de oraş, pe drumul comunal DC 27. Teritoriul localităţii este situat pe platforma dobrogeană prebalcanică, relieful fiind format din versanţi cu pante line ale unor confluenţe de văi. În localitatea Murfatlar converg văile Seacă, Basarabi, Şerpelea şi a Siminocului, toate afluente la Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu lucrări de amenajare pe cursul inferior şi în zona confluenţelor. Sunt prezente trei forme de relief distincte: dealuri 80-130 m (Maltezeanu), ghermea (movile) 15-80 m (Siminoc), văi (Carasu, Siminoc, Şerpelea). Aşezarea pe valea Carasu a localităţii Murfatlar-Basarabi are la sud dealuri de cretă, cu înălţimi de 100-105 m, formate din straturi de cretă albă, ce alternează cu straturi subţiri de argilă cenuşie, dealuri de pe care în zilele senine se pot vedea colinele şi dealurile din sud-vest spre Adamclisi. Existenţa dealurilor, văilor fac ca relieful să fie variat, atrăgător privirii.

Turismul în oraşul Murfatlar se doreşte a fi o componentă importantă a vieţii social-economice, având ca axă principală obiective cultural istorice recunoscute şi ocrotite de lege. În oraşul Murfatlar, putem vorbi de existenţa ansamblului rupestru, format din şase bisericuţe, câteva încăperi, galerii şi morminte creştine, toate cioplite în masivul de cretă. Cele mai valoroase indicaţii cronologice le oferă inscripţia slavă veche din anul 6500 e.n. şi grafitul în limba greacă incizat în anul 982 e.n.

De asemenea, la ieşirea din oraşul Murfatlar se află rezervaţia naturală „Fântâniţa” Murfatlar. Rezervaţia se înfăţişează sub forma unei pante relativ abrupte, calcaroasă, brăzdată de văiugi, şi reprezintă partea cea mai interesantă a rezervaţiei, sub aspect ştiinţific prin flora şi fauna ce o conţine. Printre obiectivele turistice ale oraşului Murfatlar se află Conacul lui Mihail Kogălniceanu (monument istoric), astăzi grădiniţă, monumente şi ansambluri de artă, care punctează momente sau evenimente însemnate din istoria oraşului. Localitatea Murfatlar este renumită în întreaga ţară şi peste hotare prin apreciatele sale soiuri de vin. Această trăsătură specifică a zonei determină să devină obiective turistice ale oraşului: crama şi complexul de vinificaţie SC „Murfatlar România” SA. Faţă de posibilităţile naturale oferite de zonă, capacitatea de cazare este neexistentă, deoarece oraşul Murfatlar se află la doar 18 km de municipiul Constanţa, care are o capacitate hotelieră foarte dezvoltată. În rezervaţia naturală „Fântâniţa” Murfatlar există popasul cu acelaşi nume. Perspective turistice: Pentru turişti, oraşul Murfatlar poate oferi o zi agreabilă în următoarea variantă propusă: - Croazieră cu vaporaşul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu escală la debarcader şi o excursie pe ruta Constanţa – Adamclisi; (turism itinerar) - Vizitare la Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar; - Degustare de vinuri la Staţiunea de cercetare şi dezvoltare vini-viticolă sau la Complexul de vinificaţie „Murfatlar România”; - Vizitarea complexului de producţie a vinului, al Muzeului vinului din cadrul Murfatlar (companie); - Degustare de vinuri la Punctul turistic; - Vizitarea parcului dentrologic şi a Rezervaţiei naturale „Fantâniţa” Murfatlar; - Seara dobrogeană la Popasul Fântâniţa cuprinzând: masa tradiţională şi spectacol folcloric oferit de ansamblul Junii Murfatlarului al Casei de Cultură a oraşului Murfatlar.

Rezervaţia naturală "Fântâniţă"

Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervaţia este situată la 1 km sud de podgoria Murfatlar (companie), pe partea stângă a şoselei Constanţa-Ostrov. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 19,70 ha şi este inclusă în pădurea Murfatlar, a cărei suprafaţă este de 641 ha. Începând cu anul 1962 rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum şi specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic bujorul de stepă, ricinul, etc. În această zonă trăieşte broasca ţestoasă dobrogeană, a cărei arie de răspândire în ţara noastră se limitează la câteva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice şi valoarea peisagistică a zonei fac din această rezervaţie un important punct de atracţie pentru turişti.