Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Transilvania » Mureş » Târnăveni

Fișier:ROU Târnăveni COA.png Târnăveni

Târnăveni, mai demult Târnava-Sân-Martin, până în 3 mai 1941 Diciosânmartin, este un municipiu în judeţul Mureş, Transilvania, România, situat pe râul Târnava Mică.

Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu acelaşi nume, în Podişul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei şi puţin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică şi meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiş a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea oraşului în jurul a două străzi paralele cu direcţia râului, intersectate de şase străduţe, situate în partea de nord a Târnavei.

Localitatea este atestatã documentar din anul 1278, deşi s-au găsit urme de locuire umanã încã din neolitic. Prosperitatea localitãţii a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuştelnic, asimilată oraşului spre sfârşitul anului 2000, prin referendum local.

În partea de vest şi sud, peste râul Târnava Mica, se află zona Boziaş, comuna Adămuş şi Botorca, ultimele doua fiind incluse administrativ oraşului Târnaveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viţei-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată "Ţară a vinului" (Weinland). Prin construirea spitalului şi a gării în anul 1897 a fost modificat proiectul de sistematizare al localităţii, mutându-se bariera localităţii de la podul Târnavei pe linia căii ferate.

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două şosele, care-l străbat pe directia Est-Vest şi Sud-Nord, şi care fac legătura cu oraşele din prejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaş (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) şi colateral Târgu Mureş (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută şi de calea ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum şi de drumurile DN 14A Iernut-Mediaş, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Capâlna de Sus-Ungheni şi de DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri.

Obiective turistice şi monumente:

  • Muzeul municipal Cu numeroase exponate, prezintă vizitatorilor o bogată colecţie arheologică, precum şi materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.
  • Fostul sediu al administraţiei judeţului Târnava Mică În perioada interbelică în clădire a funcţionat prefectura judeţului Târnava Mică.
  • Biserica unitariană A fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea. Biserica este declarată monument istoric.

Alte edificii publice şi atracţii turistice

  • Copia "Statuii Lupoaicei" ("Lupa Capitolina"), simbolul latinităţii poporului român.
  • Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Martin, patronul oraşului.
  • Biserica greco-catolică "din deal", cu hramul Sfinţii Mihail şi Gavril, biserică protopopială.
  • Biserica protopopială ortodoxă "Sf.Treime", construită între 1939-1940; biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe.
  • Biserica ortodoxă din lemn "Sfântul Nicolae" din Cuştelnic.
  • Biserica greco-catolică din lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail" din Cuştelnic.
  • Biserica ortodoxă din lemn "Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril" din Bobohalma.
  • La 15 km distanţă de Târnăveni spre Blaj în Cetatea de Baltă se găseşte un castel medieval, construit între 1570-1580.
  • Ar mai fi de vizitat: Padurea "Corona", care se găseşte pe dealul oraşului în zona dintre râul Târnava Mică şi râul Mureş