Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Transilvania » Cluj » Gherla

Fișier:Coa Gherla CJ RO.png Gherla

upload/e/e/5/rumaenien/gherla.large.jpg

Gherla este un municipiu din judeţul Cluj, Transilvania, România.

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podişului Transilvaniei, la intersecţia Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, pe malul drept al râului Someşul Mic. Majoritatea oraşului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someşului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit şi Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petreşti şi Buneşti, la sud cu Hăşdate, Silivaş, Livada, iar la est cu Fizeşu Gherlii, Bonţ şi Nicula.

Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someşului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someşul Mic, acesta izvorând din Munţii Bihorului.

Vegetaţia este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintiţa, diverse graminee ş.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa şi două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit şi Grădina Elisabeta.

Fauna este formată din specii de iepure, mistreţ, căprioare, viezure, vulpe, lup, şi diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuţe, grauri, porumbei, turturele, gaiţe, fazani.

Pe teritoriul acestei localităţi se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuinţată din vechi timpuri de către localnici.

Pe vatra actuală a localităţii au fost descoperite urmele castrului roman în care a staţionat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unităţi localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, aşezarea apare menţionată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în Chronicom pictum. Pe teritoriul oraşului Gherla s-au descoperit însă urme de viaţă socială şi activitate economică din timpuri mai vechi. În decursul vremurilor pe aceste locuri s-au perindat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie şi s-au suprapus diferite civilizaţii, începând cu civilizaţia pietrei şi apoi a bronzului şi fierului.

Obiective turistice:

  • Cetatea Gherla (Cetatea Martinuzzi)
  • Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime, construită între 1748-1804 în stil baroc şi neoclasic,
  • Biserica şi mănăstirea franciscană, în stil baroc (sec. al XVI-lea),
  • Biserica Şimaian, prima biserică armeano-catolică din Gherla, ctitorită de fraţii Şimaian (Salamon),
  • Catedrala greco-catolică Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, consacrată în anul 1905 de episcopul Ioan Sabo, care se află înmormântat în această ctitorie a sa. Tot aici se află înmormântat episcopul Vasile Hossu, care a păstorit la Gherla între anii 1912-1916.
  • Lacul Ştiucii, aflat în imediata apropiere a oraşului.
  • Mănăstirea Nicula
  • Mănăstirea Sfântul Anton