Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Transilvania » Braşov » Codlea

Fișier:Stema Codlea.png Codlea

upload/e/e/5/rumaenien/codlea.large.jpg

Codlea este un municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România.

Între anii 1211-1225 în Ţara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea ţării, aceştia au ridicat 5 cetăţi, printre care şi Cetatea Neagră (Schwarzburg) pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la aşa-zisul „Sachsenweg” (drum al Saşilor), drum care lega Ţara Bârsei de Provincia Sibiului. Cetatea este menţionată prima dată în documente, în anul 1265 ca „castro Feketewholum”. După retragerea teutonilor, cetatea intră sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei .

Probabil că la invazia tătarilor din 1345, Cetatea Neagră a fost distrusă şi nu a mai fost reconstruită.

Se presupune că aşezarea Codlea a fost fondată de colonişti germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în Ţara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piaţă cu o biserică. Într-un document, emis la 19 noiembrie 1377, localitatea este menţionată pentru prima dată ca „Cidinis”. În 1794 Georg Draudt, numeşte ca prima dată, legată de acest loc, anul 1335, când tătarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei există nume de câmpuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfârşitul seculului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în evul mediu unul din cele „5 scaune” de judecată din Ţara Bârsei, de care ţinea şi Vulcan şi poate localităţile menţionate anterior, dar dispărute.

În timpul primului Război Mondial în anul 1916, după intrarea trupelor romăne în Transilvania, o parte din saşii Codlei s-au refugiat în Valea Hârtibaciului (Harbachtal) şi chiar în Banat. Din rândul saşilor din Codlea, au căzut sau au fost declarate dispărute 101 persoane în timp ce 522 persoane s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incinta curţii Bisericii fortificate. La trecerea trupelor române prin Codlea, viceprimarul localităţii Michael Königes, reuşeşte să preîntâmpine acestea, astfel scutiind localitatea de incendii şi jafuri.

În al Doilea Război Mondial ca. 400 de saşi ai localităţii sunt încadraţi în Wehrmacht şi în Waffen-SS.

Obiective turistice:

  • Biserica Evanghelică-Luterană, monument de factură romanică (sec.XIII), refăcută gotic în secolul al XV-lea. Este înconjurată în secolul al XV-lea cu o puternică incintă punctată de turnuri prismatice (unele in pupitru) şi prevăzută cu zwinger. Clopotniţa, înaltă de 65 m, cu cele patru clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul a primit un coif în formă de bulb de ceapă, specific stilului baroc. La 28 septembrie 1892 pastorul Michael Türk a sfinţit cele patru clopote noi (2013 kg, 964 kg, 593 kg şi 188 kg). Trei dintre acestea au trebuit predate în 1916 armatei austro-ungare spre a fi topite, parohiei rămânându-i numai cel de-al doilea (ca marime) clopot. În 1923 au fost comandate trei clopote noi, care au fost sfinţite la 18 martie 1923 de pastorul Johannes Reichart. Aceste clopote cântăreau 1879, 580 şi ? kg. Între 1972-1982 ample lucrări de restaurare, posibile mai ales datorită intervenţiei voluntare a celor 26 Zeidner Nachbarschaften (vecinătăţi ale codlenilori). Aşa a apărut în 1972 un „Gemeinschaftsraum” (sală de întîlniri), iar în 1975 fundaţia "Eduard Morres" pe partea vestică. Pe rând s-a realizat restaurarea zidurilor, a turnului dogarilor şi a turnului ţesătorilor şi în sfârşit între iulie-noiembrie 1982 renovarea cuprinzătoare a clopotniţei.
  • Biserica Ortodoxă şi cimitirul românesc, au fost construite pe locul lor de azi în 1783, cu permisiunea împăratului şi cu ajutorul unei donaţii a negustorului braşovean, Ioan Boghici precum şi a contribuţiilor comunităţii. Cimitirul ortodox s-a extins de mai multe ori în cursul anilor.
  • Ştrandul Codlei, este amenajat de Zeidner Verschönerungsverein (asociaţia codleană pentru înfrumuseţare) în anii 1903-1904. Bazinul este alimentat de un izvor al Goldbach-ului (pârâul de aur), a cărui apă are o temperatură constantă de 18°C. În 1905 este amenajat hanul din pădure. Între 1932 -1936 sub conducerea lui Thomas Dück şi datorită intervenţiei voluntare a tineretului, a corului bărbătesc, a "Nachbarschaften" (vecinătate) şi a colectivelor diferitelor întreprinderi este lărgit bazinul la 50 m lungime.