Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa

Fișier:ROU Bistrița COA.gif Bistriţa

upload/e/e/5/rumaenien/bistri-a.large.jpg

Bistriţa, mai demult Bistriţiu, Bistriţă, Târgul Roşu este reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, şi cel mai mare oraş din acest judeţ.

Municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei şi este străbătut de râul Bistriţa. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legătura între Transilvania şi Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică şi 24°30' longitudine estică. Bistriţa este înconjurată de coline acoperite cu întinse livezi. Ocupă o suprafaţă de 14.547 ha.

Municipiul Bistriţa este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriţei. Suprafata pe care se află este o regiune mai coborată cunoscută ca Depresiunea Bistriţei. Această depresiune este deschisă la sud-vest şi nord-est, iar înspre nord şi sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriţei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoş, Jelnei, Codrişor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriţei este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistriţa care izvorăşte de pe versantul nordic al Munţilor Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraş. Aici primeste doi afluenti cu debit foarte mic şi inconstant, pârâul Ghinzii şi pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetăţii îşi adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistriţa între Bistriţa şi Viişoara. Râul Bistriţa traverseaza localitatea Viişoara, trece pe la marginea localitaţii Sărata şi se varsă în râul Şieu.

Prima colonizare a zonei de către saşi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea Nösen(Bistrita), regiunea din jur fiind denumită Nösnerland.

Localitatea a fost atestată documentar din anul 1241, primind drepturi orăşeneşti de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetăţi ale Transilvaniei (Siebenbürgen).

După 1944 populaţia germană (săsească) a oraşului a fost deportată în Rusia. De acolo saşii au preferat să emigreze în Germania sau în Austria. Puţini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorşi, cei mai mulţi au emigrat după anul 1989.

Atracţii turistice:

Monumente de arhitectură:

  • Cetatea Bistriţei (secolele XV-XVI) din care se păstrează Turnul Dogarilor şi câteva fragmente de ziduri.
  • Sugălete – complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcţii renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin nişte intrări spaţioase ce formează o galerie cu 20 de bolţi ce se sprijină pe 21 de pilaştri.
  • Casa Argintarului – monument de arhitectură de la începutul Renaşterii.
  • Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectură de la începutul Renaşterii. Cea mai veche clădire din Bistriţa.
  • Palatul Culturii, Bistriţa
  • Colegiul Naţional ˝Liviu Rebreanu˝
  • Colegiul Naţional ˝Andrei Mureşanu˝
  • Banca Naţională, Bistriţa
  • Clădirea Poştei Vechi, Bistriţa

Lăcaşe de cult:

  • Biserica Evanghelică a fost construită iniţial în stil romanic, fiind extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 şi 1519. Are o înălţime de 75 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.
  • Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - fosta biserică a mănăstirii minorite, fostă greco-catolică, este de stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influenţe cisterciene. Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 este revendicată ca biserică protopopială de către BRU.
  • Catedrala Ortodoxă
  • Biserica Romano-Catolică
  • Sinagoga, Bistriţa

Muzee şi expoziţii:

  • Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa
  • Muzeul de sub poartă, Livezile
  • Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa
  • Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa
  • Galeria Arcade 24
  • Sala de expoziţii ˝George Coşbuc˝

Obiective memoriale:

  • Cimitirul eroilor români, germani şi maghiari căzuţi în Primul Război Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistriţa. În cadrul acestuia sunt înhumaţi 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce din beton. În cimitir se află şi două monumente comemorative: un obelisc şi un altar, ambele realizate din beton şi piatră. Pe faţada obeliscului este un înscris comemorativ: "Construit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Judeţean Bistriţa, în frunte cu autorităţile militare şi civile. 1937 / Aici odihnesc ostaşii căzuţi la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-1919". Pe faţada celui de-al doilea monument scrie în limba română: "Eroilor din 1914-1918". Acelaşi înscris, dar în limbile germană şi maghiară, este pe feţele II şi III, în timp ce pe faţa a IV-a sunt inscripţionate numele celor 121 de eroi.