Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Moldova » Iaşi » Târgu Frumos

Fișier:Coa Targufrumos RO.gif Târgu Frumos

Târgu Frumos este un oraş din judeţul Iaşi, Moldova, România.

Este situat într-o regiune de "vie circulaţie" (Victor Tufescu). Învecinată la nord şi sud cu regiuni mult mai înalte, porţiunea aceasta cu înălţime mijlocie de 300 m, aşezată între Culoarul Siretului şi Câmpia Moldovei, a fost predestinată prin formă şi altitudinea ei mică să joace rolul unei porţi de activă circulaţie, denumită "Poarta Târgului Frumos" şi de asemenea, destul de nimerit şi "Şeaua Ruginoasei". Întotdeauna a existat o circulaţie transversală prin această regiune, având ca ţintă ultimă schimbul de produse. Este situat la intersecţia drumurilor ce leagă oraşele Iaşi (45 km), Roman, Paşcani şi Hârlău.

Cuprins la nord şi sud între două masive deluroase de peste 4-500 m (Dealul Mare - Hârlău la nord şi Dealul Bour la sud), iar la est de întinsa Câmpie a Moldovei, regiunea prezintă forma tipică de şa, sau poartă naturală menită nu numai să facă legătura între regiuni, ci să concentreze şi căi de comunicaţie de foarte mare însemnătate.

Prin formă şi aşezare, regiunea aceasta de necontenit treacăt, a fost căutată din cele mai vechi timpuri de om. E una dintre regiunile cu cea mai veche populaţie din România. Totuşi această populaţie nu a putut rămâne statornică peste timp, deşi mai toate populaţiile locuitoare au fost sedentare; o populaţie a luat locul alteia.

Ca poartă de trecere a primit influenţe omeneşti foarte variate. De aceea, regăsim astăzi în viaţa omenească locală, numeroase elemente aduse din alte părţi, câteodată din regiuni chiar foarte depărtate.

În privinţa etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spaţiu, acestea sunt mai multe: români, saşi, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruşi lipoveni, precum şi alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroşi, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte şi mai mulţi. În afară de români, ruşii lipoveni sunt ceva mai numeroşi faţă de numărul de locuitori de alte etnii şi numărul acestora este în creştere. Există în comunitatea ruso-lipovenească două biserici proprii şi mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceştia îmbrăţişează mai cu seamă ocupaţii agricole.

Alături de bisericile lipovene, mai există patru biserici ortodoxe,prima de Stil Vechi,cu următoarele hramuri:Sfintii Trei Ierarhi,Cuvioasa Paraschiva - ctitoria domnitorului Petru Rareş, Sfântul Nicolae şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - în construcţie, precum şi una romano-catolică, Sfântul Antonie.

Obiective turistice:

  • Biserica de lemn din Târgu Frumos