Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Moldova » Iaşi » Iaşi

Fișier:Actual Iasi CoA.png Iaşi

upload/e/e/5/rumaenien/ia-i.large.jpg

Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României. Iaşi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României între 1916-1918.

Iaşi este centrul cultural, economic şi academic al Moldovei. Aici funcţionează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituţii academice din România, precum şi alte patru universităţi publice şi şapte particulare.

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii, de această dată.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.

Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa pierderile provocate oraşului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei oraşului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul Bucureşti.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieşeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iaşi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puţin cunoscut ieşenilor înşişi atât înainte, cât şi după Revoluţia română din 1989. În mai 1944, oraşul a fost scena unor lupte grele între forţele româno-germane şi Armata roşie, zile în care o mare parte din zonele istorice ale oraşului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier "Großdeutschland" a obţinut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, Iaşul era ocupat de forţele staliniste.

În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ Bucureşti.

Iaşul ar putea obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de miliţieni şi securişti în civil, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.

Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Obiective istorice şi turistice:

Clădiri şi monumente istorice

 

  • Obeliscul cu lei
  • Bojdeuca lui Ion Creangă
  • Palatul Roznovanu
  • Casa Pogor
  • Crucea lui Ferentz
  • Palatul Calimachi - azi sediul UTMF
  • Institutul de Anatomie
  • Grand Hotel Traian
  • Biserici din Iaşi
  • Baia Turcească

Biserici şi mănăstiri

 

  • Catedrala mitropolitană din Iaşi
  • Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria, Regină"
  • Catedrala romano-catolică veche
  • Mănăstirea Bucium
  • Mănăstirea Cetăţuia
  • Mănăstirea Frumoasa
  • Mănăstirea Galata
  • Mănăstirea Golia
  • Mănăstirea Podgoria Copou
  • Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"
  • Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"
  • Biserica Bărboi
  • Biserica Sfinţii Teodori
  • Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Iaşi - Moara de Vânt - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea)
  • Biserica Sfântul Sava
  • Biserica Sfântul Spiridon
  • Biserica Barnovschi
  • Biserica Armenească
  • Biserica Lipovenească
  • Biserica Banu
  • Biserica Talpalari
  • Biserica Sfântul Nicolae-Copou
  • Biserica Toma Cozma
  • Biserica Mitocul Maicilor
  • Biserica Curelari
  • Biserica Buna Vestire

Parcuri, grădini

 

  • Parcul Copou
  • Grădina Botanică din Iaşi
  • Parcul Expoziţiei

Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

 

  • Mănăstirea Bârnova
  • Mănăstirea Dobrovăţ
  • Mănăstirea Hadâmbu
  • Mănăstirea Hlincea
  • Mănăstirea Piatra Sfântă
  • Mănăstirea Vlădiceni
  • Biserica Aroneanu, fostă mănăstire
  • Regiunea viticolă Bucium
  • Zona de agrement Ciric

În judeţul Iaşi se mai află:

  • Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza
  • Castelul Sturdza de la Miclăuşeni
  • Palatul Sturdza de la Miroslava
  • Conacul Cantacuzino-Paşcanu de la Cepleniţa
  • Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mirceşti
  • Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu
  • Ruinele de la Cucuteni
  • Regiunea viticolă Cotnari

Muzee, instituţii culturale

 

  • Palatul Culturii
  • Teatrul Naţional
  • Casa Dosoftei
  • Biblioteca Centrală Universitară
  • Universitatea "Al.I. Cuza"
  • Colegiul Naţional
  • Muzeul Literaturii Române (Casa Pogor)
  • Muzeul Teatrului
  • Muzeul Etnografic al Moldovei
  • Muzeul de Istorie a Moldovei
  • Muzeul de Artă
  • Muzeul Unirii
  • Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu"
  • Muzeul "Mihai Eminescu"
  • Biblioteca Judeţeană Gheorghe Asachi
  • Filarmonica Moldova
  • Universitatea de arte"George Enescu"
  • Muzeul "Mihail Kogălniceanu"