Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Moldova » Galaţi » Bereşti

Bereşti

upload/1/5/6/romania-en/bere-ti.large.jpg

Bereşti este un oraş în judeţul Galaţi, Moldova, România. Aşezarea datează încă din paleolitic, pe teritoriul oraşului gasindu-se urme ale locuirii din această perioada, precum şi urme ale Culturii de Cucuteni. A fost desemnat oraş în anul 1968.

Relieful oraşului este reprezentat sub forma unor dealuri premontane, cu altitudini de sub 300 m, care aparţin în totalitate Podişului Covurlui. Sub aspect geomorfologic, în zona oraşului Bereşti s-au identificat trei formaţiuni de terase.Terasa superioară, dezvoltată de o parte şi de alta a pârâului Chineja, la altitudini cuprinse între 200 şi 288 m, având aspectul unor platouri largi, cu destinaţie agricolă;Terasa medie dezvoltată în continuarea celei superioare, pe valea râului Chineja, are o altitudine de 175-200 m şi o lăţime cuprinsă între 500 şi 600 m. Pe această terasă medie s-a dezvoltat oraşul Bereşti, panta terenului variind între 5-7%; Legătura între cele două terase se face uneori prin pante abrupte, de 10-30%, pe care şi-au facut apariţia văile şi râpele torenţiale, precum şi procesele specifice pantelor (alunecările de teren). Lunca se dezvoltă pe cursul râului Chineja şi afluenţilor acestuia, pe lăţimi având 100 m în nord şi cca. 300 m în sud.Albia majoră este puţin adâncă şi limitată, în general, de maluri abrupte de 2-5 m. În perioadele bogate în precipitaţii se produc inundaţii.

Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârstă pliocen (ponţian – dacian), alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite de vârstă levantină – reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii. Solurile dominante sunt de tip cernoziom cu mai multe variante: cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. Pe suprafeţe restrânse apar solurile cenuşii şi solurile brune de pădure podzolite. Fertilitatea bună a solului şi relieful cu pante domoale au determinat folosirea în agricultura pe scară mare a fondului funciar.