Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Bucovina » Suceava » Rădăuţi

Fișier:Stemaradauti.jpeg Rădăuţi

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c6/Templul_evreiesc_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg/450px-Templul_evreiesc_din_R%C4%83d%C4%83u%C5%A3i.jpg

Rădăuţi este un municipiu din judeţul Suceava (regiunea istorică Bucovina, România). Până în 1950 a fost reşedinţa judeţului Rădăuţi.

Teritoriul de astăzi al oraşului Rădăuţi, cât şi imprejurimile sale, au fost locuite încă din timpurile preistorice. Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, după retragerea apelor şi asanarea mlaştinilor. Pădurile necuprinse ofereau omului preistoric vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de peşte. În vadul Suceviţei, lângă fostul sat Vadul Vlădicii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

Tradiţiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care şi-ar avea numele său: Radomirovţi, prescurtat Radovţi, de unde Rădăuţi. O altă variantă ar fi şi aceea după care numele Rădăuţi ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, după cucerirea Daciei, ar fi întemeiat aici o puternică şi organizată colonie; sau cea de a treia variantă: Rădăuţi provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul şi polonezul rada).

După întemeierea Principatului Moldovei, istoria aşezării este marcată de voievodul Bogdan I care alege, din punct de vedere strategic, ca inimă a rezistenţei sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Începând din 1359, venind vremuri mai liniştite, voievodul Bogdan I a început înfrumuseţarea capitalei sale, Rădăuţi (sediul puterii de stat a fost mai întâi la Baia). În locul unei bisericuţe de lemn, el a clădit Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.

Progresele înregistrate în toate ramurile economiei au creat condiţii favorabile şi pentru dezvoltarea artei. Au fost durate, în această perioadă, monumente trainice din piatră, care înlocuiau pe cele anterioare, din lemn.

Localitatea este aşezată în judeţul Suceava, în partea nordică a acestuia, la o distanţă de 38 km de oraşul Suceava. Coordonatele geografice ale oraşului sunt 25°54' longitudine estică şi 47°51' latitudine nordică.

Obiective turistice:

  • Mănăstirea Bogdana
  • Catedrala ortodoxă "Pogorârea Sf. Duh"
  • Biserica romano-catolică din Rădăuţi
  • Templul Evreiesc din Rădăuţi
  • Muzeul de Etnografie "Samuil şi Eugenia Ioneţ" din Rădăuţi
  • Atelierul de ceramică Colibaba
  • Grădina Zoologică din Rădăuţi
  • Herghelia Rădăuţi