Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Bucovina » Suceava » Gura Humorului

 Gura Humorului

upload/e/e/5/rumaenien/gura-humorului-romania.large.jpg

Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, este un oraş în judeţul Suceava, Bucovina de sud, nordul României.

Oraşul Gura Humorului este situat la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în depresiunea omonimă, la confluenţa Humorului cu râul Moldova, de la acest fapt provenind numele oraşului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, având un climat cu proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterică. Oraşul se găseşte la 33,7 km. faţă de municipiul Suceava.

Pe malul stâng al Moldovei, de la confluenţa ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, "pe Şaiba". Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de păşune. Sălcii, înalte şi rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice - mai ales dezlănţuite din spre vest - au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului - cu puterea apelor dezlănţuite - au smuls stratul subţire de pământ fertil ce acoperea prundişurile şi nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din păşunea Şaibei.

Prima menţionare documentară a localităţii a fost pe 26 februarie 1490, într-un act emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare.

La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construieşte o fortareaţă.

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni etc., întemeind, în 1835, colonia cu numele "Bori".

În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena, iar în 1904 este declarată oraş.

În perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa plasei Homorului în cadrul judeţului Câmpulung.

Între anii 1956-1958, primar al oraşului a fost Gheorghe Lupu. Sub conducerea sa au fost realizate lucrări de amenajare hidrotehnică pe cursul Moldovei. În anii 1971, 1972 şi 1973 au avut loc indundaţii care au distrus aproape în întregime digurile. În anii următori, între 1972-1981, a fost primar Petru Ţăranu. În timpul mandatului său a fost consolidat malul stâng al Moldovei şi a fost realizată sistematizarea zonei. Au fost create alei, iar spaţiul dintre ele acoperit cu un strat de pamânt fertil, în care au fost plantaţi arbori şi arbuşti de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. Vezi în acest sens: Petru Ţăranu, Georgeta Ţăranu, Complexul dendrologic şi turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din oraşul Gura-Humorului, în: Studii şi comunicări de ocrotirea naturii, editat de Cons. Judeţean de Ocrotirea naturii Suceava, 1981, V, p. 456—470.

În partea sud-estică a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta Şaiba a fost transformată în zonă de agrement.

Obiective turistice:

  • Mănăstirea Voroneţ - ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, se află în cartierul cu acelaşi nume, situat pe malul drept al Râului Moldova.
  • Biserica ortodoxă "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Gura Humorului
  • Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska - amplasat în anul 2003