Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Bucovina » Suceava » Fălticeni

Fișier:ROU Fălticeni COA.png Fălticeni

upload/e/e/5/rumaenien/2008-02-23-falticeni-rasca-slatioara-200.large.jpg

Fălticeni este un municipiu în judeţul Suceava, situat la 25 km de oraşul Suceava.

Fălticeniul se află în partea de sud-est a judeţului Suceava, pe şoseaua Europeană E85; la 80 km de Roman şi 25 km de Suceava. La Fălticeni se mai poate ajunge pe linia ferată secundară Dolhasca-Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 şi s-au terminat la 28 mai 1887.

Din Fălticeni se văd culmile Munţilor Stânişoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în faţă este un orizont de înălţimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleşului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Prima atestare scrisă este din 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Şomuz de la Neacşa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloţi ţărăneşti, iar cea de a doua, din 12 martie 1554, când Alexandru Lăpuşneanu a dăruit moşia cu acelaşi nume Mănăstirii Moldoviţa .Ca oraş, el a luat fiinţă, după însemnările dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în 1779, iar după Condica visteriei nr. 23 pe anul 1824, în 1772 . Despre oraşul Fălticeni se spune în "Marele Dicţionar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Şoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).

Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa. Oficial, aşa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzzi, oraşul a luat fiinţă la 8 august 1780 pe moşia Şoldăneşti a stolnicului Ioniţă Başotă. Aşezarea este mult mai veche, aşa cum susţine şi Artur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea . Oraşul s-a numit, la început, Târgul Şoldăneşti sau Târgul Şomuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1862, emisă de către domnitorul Ioniţă Sandu Sturdza, Târgul Fălticeni, unde, după 1775, de când Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit şi prefectura noului ţinut Suceava, după ce mai întâi fusese la Rădăşeni. Numele se trage, după părerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga şi Mihai Costăchescu, de la Stan Pântece, numit şi Foltic, proprietarul moşiei şi satului Fălticenii Vechi. Gustav Adolf Zikelli, luându-se după o legendă transilvăneană, bănuieşte că numele oraşului vine de la numele unui colonist sas, Fâln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul şi acelaşi cu Hanea, tatăl Neacşei, de la care a fost cumpărat satul în 1490 de către vistiernicul Isac, personaj de vază la curtea lui Ştefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede că numele se trage de la cuvântul “foltău”, cum numesc ţăranii de la munte coaja bradului . Discuţii au fost şi în privinţa denumirii de Folticeni sau Fălticeni. Forma ce s-a impus însă a fost cea de Fălticeni.

Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia.