Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa

Fișier:ROU Sânnicolau Mare COA.jpg Sânnicolau Mare

Sânnicolau Mare este un oraş din judeţul Timiş, Transilvania, România. Aflat la 60 km nord-vest de Timişoara este şi cel mai vestic oraş din România.

Oraşul Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, situat în partea de nord-vest a judeţului Timiş, in Câmpia Mureşului inferior, pe râul Aranca. Se află la o distanţă de 64 km NV de Timişoara şi la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul naţional DN6. Este legat de Timişoara prin calea ferată Timişoara-Lovrin-Cenad şi Timişoara-Periam-Valcani. Cartierele oraşului sunt: chindaresti, comuna germana, sighet, capul satului, dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara mare, centru.

Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. Mai târziu, romanii au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în 1799) un tezaur medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus în prezent la Viena.

Aşezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu Morisena feundală (Cenad), aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din 1217 şi 1256 este menţionată cu numele de Sân-Nicolau, după numele mănăstirii de aici care avea hramul "Sf. Nicolae". Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334.

În timpul Paşalâcului de Timişoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificaţie de pământ lângă aşezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condiţiile pentru pace.

După trecerea Banatului sub administraţie habsburgică, localitatea cunoaşte o dezvoltare accelerată, devenind în 1724, oficiu administrativ erarial, apoi reşedinţă de plasă. În 1787 primeşte privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în 1837 când i se permite organizarea unei pieţe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluţie economică, demografică şi urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (şvabi). S-a dezvoltat şi localitatea Sânnicolau German, încorporată mai târziu în oraş.


Un loc important în viaţa localităţii l-a jucat Şcoala inferioară de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco şi Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al şcolii agricole, iar mama învăţătoare. O importanta pierdere in fauna locala este dropia disparuta de prin anii 1978 -1980 localizata in zona balatan!

In centrul oraşului se gaseşte Castelul Nakó, construit în 1864 de Contele Nacu, Biserica Sârbeascã "Adormirea Maicii Domnului" (1783-1787) şi Şcoala de Agriculturã. La ca.10 km nord-est de Sânnicolau Mare se găsesc ruinele mănăstirii cisterciene de la Igriş.

Maak jouw eigen website met JouwWeb