Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Banat » Timiş » Lugoj

Fișier:Lugoj coat of arms.png Lugoj

Municipiul Lugoj este al doilea oraş ca mărime şi importanţă din judeţul Timiş, Transilvania, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mişcării culturale din Transilvania şi Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învăţământului, în mişcarea de eliberare socială şi naţională şi consolidarea unităţii naţionale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare naţională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural şi renumit centru muzical.

Situat în sud-vestul României, la intersecţia paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării şi acoperă o suprafaţă de 9.855 hectare. Râul Timiş străbate oraşul pe o distanţă de aproximativ 4 km, împărţindu-l în două.

Clima este continentală de tranziţie, blândă cu influenţe mediteraneene. Precipitaţiile sunt variabile şi cad neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafaţa de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% păşune, 5% vii, 2% livezi, 2% fâneţe. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid şi fag, iar în celelalte părţi se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timişului se găsesc sălcii şi plopi, iar vegetaţia de mlaştină este reprezentată de stuf, nufăr şi papură.

Fauna este cea caracteristică stepei şi silvostepei.

Obiective turistice

 

  • Hanul Poştei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 şi adăposteşte în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
  • Biserica şi fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
  • Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854;
  • Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
  • Ansamblul arhitectural ce compune oraşul vechi de astãzi;
  • Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe faţada fostei şcoli de fete, operã a pictorului academic Virgil Simonescu;
  • Teatrul vechi, construit la 1902;
  • Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, şi Ion Dragalina;
  • Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanul;
  • Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
  • Casa tenorului Traian Grozãvescu;
  • Casa compozitorului Ion Vidu;
  • Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, Victor Vlad Delamarina şi Traian Grozãvescu.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat in Piaţa Republicii, fiind creaţia sculptorului Radu Moga. El a fost dezvelit la 9 iunie 1935. Piedestalul este masiv, alcătuit din blocuri de granit, de forma unui trunchi de piramidă patrata, înalt de 1,5 m, surmontat de o coloană prismatică, de plan patrat din granit, înaltă de 3,5 m. Pe acesta se ridică statuia din bronz, înaltă de cca 3 m, a unui ostaş în poziţie de atac. Pe faţada principală este ataşat un meplat din bronz reprezentând “Lupa Capitolina”, simbolul latinităţii poporului român. Pe faţada principală a piedestalului se află o flacără de granit. Monumentul este inscris la pozitia 309, cod TM-III-m-B-06321 in “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.