Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Banat » Timiş » Deta

Fișier:ROU Deta COA.gif Deta                                                  

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Biserica_Deta.jpg/450px-Biserica_Deta.jpg

Deta este un oraş în judeţul Timiş, Transilvania, România. Este un mic centru administrativ, economic şi cultural, de importanţă microregională. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât şi socio-cultural viaţa localităţilor: Denta, Moraviţa, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz.

Oraşul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a ţării, în Câmpia Bârzavei între Timişoaraşi frontiera cu Serbia, la o distanţă de 43 km sud de Timişoara pe DN59 (respectiv E70) şi la 18 km de graniţa cu Serbia (118 km de Belgrad).

Pe teritoriul oraşului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală şi feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula. Prima atestare documentară a localităţii Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 şi 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded şi respectiv Dedu Mic. În perioada dominaţiei otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria şi Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 şi au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate şi câteva familii de italieni. În secolul XIX cunoaşte o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosinţă calea ferată Timişoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraş. În 1858 se dă în folosinţă calea ferată Timişoara - Baziaş, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiţii favorabile pentru comerţul cu cereale şi animale. Pe aceste două componente, localitatea reuşeşte în scurt timp să-şi construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aprţinea de comitatul Timiş. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaşte o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc şcoli, instituţii, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare şi se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construieşte Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveţilor români şi sârbi din zonă. În 1902 se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

Frumos şi îngrijit orăşel de câmpie, cu străzi bine întreţinute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul şi cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu acelaş nume şi este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români şi puţini maghiari şi sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză şi a decăzut de la statutul de oraş, intrând în rândul localităţilor rurale.

După al doilea război mondial, Deta cunoaşte o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia şi organizarea comunistă. În 1968 primeşte statul de oraş (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituţii publice, etc.