Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Banat » Hunedoara » Haţeg

Fișier:Coa Hateg HD RO.png Haţeg                                                

upload/e/e/5/rumaenien/ha-eg.large.jpg

Haţeg este un oraş în judeţul Hunedoara, Transilvania, România.

În 1765, localitatea a fost militarizată în întregime şi a făcut parte din Compania a II-a de graniţă a Regimentului I de Graniţă de la Orlat până în 1851, când a fost desfiinţat.

Prima menţiune a Ţării Haţegului (Terra Harszoc) apare în Diploma Ioaniţilor din anul 1247. În 1276 aflăm de un nobil haţegan, numit Comes de Haczak. Un alt nobil, Nicolaus de Hatzak, este atestat la 1317. Alte atestări: Hatzag (1349), villa Hatzak (1360), civitas Hachzak (1366), Hathzak (1380).

Numele poate veni din maghiară, de la hat-szék, adică „şase scaune de judecată”, înţeles ca „districtul celor şase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”.

O alta ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”.

Obiective turistice:

  • Mănăstirea Prislop, la 13 km nord-vest de Haţeg, întemeiată de călugarul Nicodim, în 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân. A fost construită în plan triconc şi este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al mănăstirii a fost Domniţa Zamfira. Se spune că Domniţa Zamfira era foarte bolnavă când a venit la Prislop şi s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea mănăstirii. Mormântul ei se află în pronaosul bisericii. Avutul cel mai de preţ al mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruită tot de domniţa Zamfira în 1580. Unul din stareţii mănăstirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585-1605) Mitropolit al Transilvaniei. Părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al mănăstirii pentru că, timp de 41 de ani cât a fost stareţ şi, apoi, duhovnic al mănăstirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o şi a pictat-o, dându-i strălucirea de astăzi. Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici. În 1991 a fost înfiinţat în incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de şcolarizare de cinci ani.
  • Mănăstirea Cetatea Colţ, situată în comuna Râu de Mori
  • Cetatea Colţ, se pare că scriitorul Jules Verne a scris despre această cetate, construită de fam. Cândea în sec. XV în apropierea com. Râu de Mori, situată pe vârful unui deal.
  • Sarmizegetusa, ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află la 17 km. de Haţeg pe DN68. Din anul 108 şi până în 271 cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane.
  • Castelul Kendeffy de la Sântămăria-Orlea , acest castel feudal a fost construit în sec. XVI pe malul Râului Mare - cel mai bine păstrat monument din zonă, azi han turistic.
  • Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, construită în sec. XII pe un sit din sec. IV. Foarte bine pastrat cu fresca interioară acest ciudat edificiu al Ţării Haţegului a fost obiectul multor controverse iscate între diferiţi oameni de ştiinţă, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat că la început biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; alţii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plasează construirea monumentului în secolul al XVI-lea, iar istoricul de artă Vătăşeanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Se presupune că biserica veche din Densuş a suferit mari modificări de-a lungul timpului şi, în special, la sfârşitul secolului al XIII-lea. Construită din bolovani de râu, caramidă cu inscripţii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densuş are un aspect straniu, stârnind totodată admiraţie şi uimire. În semiîntunericul care stăpâneşte interiorul acestei masive construcţii se disting cu greu fragmente de pictură rămase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale pereţilor naosului ca şi de pe altar aparţin zugravului Ştefan. Semnătura cu care acesta şi-a pecetluit opera se poate vedea şi azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vădesc realele calităţi artistice ale meşterului. Particularităţile operei zugravului Ştefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeş, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meşter ar fi fost un reprezentant al artei din Ţara Românească în Transilvania.
  • Biserica Reformată-Calvină Sântămărie Orlea, biserică reformată, odinioară ortodoxă, ridicată în piatră de cnezii din familia Cândea la sfârşitul sec. XIII în stil romantic, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită, cu turn decroşat pe faţada de vest, tribună de lemn pe stâlpi de zid la vest, şi un altar dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri. În interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive: primul, cuprinzând două cruci de consacraţie, aparţinând chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscripţie fragmentară la 1311, căruia îi pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local şi de cele de pe pereţii de sub tribună, datorate unui pictor peregrin de formaţie occidentală, datând probabil din perioada anilor 1400.
  • Parcul Naţional Retezat, Declarat Parc Naţional în 1935 Rezevaţia Retezat cu peste 80 lacuri glaciare este unul din cele mai importante destinaţii turistice. Cabane şi situri turistice în Gura Zlata, Râuşor, Lăpuşnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpuşel, Stâna de Râu, Râu Mare.
  • Rezervaţia de zimbri, la 3 km de oraş pe DN66, cea mai renumită rezervaţie de creştere a zimbrilor.