Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Râuri » Argeş

Argeş   

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Arges.Mihailesti-Cornetu.jpg/800px-Arges.Mihailesti-Cornetu.jpg

Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vânătoarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieșirea din zona piemontană și 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.

Râul Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării (Oltenița). Pentru a crește gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeșului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerințe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populație și industrie, irigații combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundațiilor, producerea energiei electrice, baze sportive și de agrement și chiar navigație pe sectorul inferior. In acest scop au fost demarate încă din anul 1960 ample lucrări de regularizare și amenajare a cursului acestui râu, precum și a afluenților săi mai importanți (Râul Târgului, Dâmbovița, Râul Doamnei, Vâlsan). Schema de amenajare a râului Argeș a fost concepută pentru a satisface, din punct de vedere energetic, următoarele, cerințe: - utilizarea maximă a resurselor hidroenergetice - realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere; cu regim de funcționare la vârf. Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apă) - Lacul Vidraru de care beneficiază întreaga cascadă de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la întreaga capacitate acumularea Vidraru ;au fost făcute lucrări de captare ai unor afluenți ai Argeșului (Râul Doamnei, Vâlsan, Limpedea, V. lui Stan) și chiar un afluent al Oltului (râul Topolog). Aceste aducțiuni secundare însumează zeci de km. de canale, tunele, conducte, precum și alte construcții hidrotehnice. Astfel s-a mărit gradul de utilizare a potențialului hidroenergetic economic, permițându-se folosirea energiei cursurilor de apă a căror amenajare independentă în centrale de mică putere nu ar fi fost economică, concentrarea debitelor fiind una din căile principale de creștere a puterii în CHE. Sistemul hidroenergetic Argeș este format din următoarele obiective: - două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna și Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare - CHE Vidraru cu o putere de 220 MW - Sectorul Oiești - C. de Argeș, cu CHE: Oiești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, C. de Argeș; - Sectorul C. de Argeș - Golești cu CHE: Noapteș, Zigoneni, Băiculești, Mânicești, Vâlcele, Merișani, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești. - Sectorul Golești - Oltenița cu CHE: Mihăilești, Adunații-Copăceni, Rodovanu, Oltenița. Din acest sector s-au finalizat în momentul de față numai lucrările la CHE Mihăilești, celelalte fiind abandonate în diverse stadii de execuție.