Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Mănăstiri » Probata

Probata

upload/5/0/2/roemenie/probota0.large.jpg

Mănăstirea Probota este o mănăstire ortodoxă situată încomuna Probota , Jud. Suceava cu hramul Sfântul Nicolae - 6 Decembrie.

Mănăstirea Probota sau Sfântul Nicolae din Poiana Siretului, s-a bucurat de atenţia deosebită a lui Ştefan cel Mare pentru faptul că aici odihneau osemintele mamei sale († 1465).
Din documentele care s-au păstrat, rezultă că mănăstirea avea 8 sate care se bucurau de drepturi depline, fiind scoase de sub controlul dregătorilor domneşti (hrisoavele din 16 februarie 1459 şi 19 august 1472). Preoţii din satele mănăstirii erau scoşi de sub autoritatea chiriarhului locului sau a protopopului şi puşi sub cea a egumenului încă din perioada de domnie a lui Alexăndrel Vodă (27 iunie 1449). Printr-un hrisov din 9 iulie 1466, se acordau alte numeroase danii domneşti, astfel că Mănăstirea Probota a ajuns una din cele mai înzestrate din Moldova.
În biserică se află 21 de pietre tombale epigrafe, realizate între 1464-1640, de o remarcabilă valoare documentară şi artistică. Pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovaţie reprezentativă pentru sculptura secolului al XVI-lea.
Colecţia de istorie şi artă veche, cuprinde piese obţinute în urma săpăturilor arheologice, ţesături din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, veşminte (sec. XVIII).
Edificiu monumental armonios, elansat, cu turlă deasupra naosului, pridvor închis de înalte ferestre gotice cu chenare din piatră cioplită, abside poligonale marcate de arcade oarbe şi ocniţe, soclu prelungit cu bancă de jur-împrejur – “…una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii româneşti, reprezentativă pentru secolul XVI” (V. Drăguţ).
Ziduri de apărare înalte de 6 metri, turnuri pătrate şi Casa domnească (vestigii), întregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldoveneşti – printre puţinele piese din secolul al XVI-lea care mai există.
Pictura interioară datând din anul 1532, restaurată de curând, a descoperit un program iconografic de excepţie, punctat pe alocuri de compoziţii neobişnuite şi de realizare originală a unor teme canonice, constituite într-un grupaj unic până acum în Moldova. O atenţie specială trebuie acordată tabloului votiv, parte a unei compoziţii plastice neobişnuită în Răsăritul Creştin, dar frecventă în Occident.