Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa

Fișier:Stemă Şomcuta Mare.jpg Şomcuta Mare

 

Şomcuta Mare este un oraş în judeţul Maramureş.

Atestat documentar în anul 1358, oraşul Şomcuta Mare are în componenţă următoarele localităţi: Buciumi, Vălenii Şomcuţei, Hovrila, Ciolt, de rang III şi localităţile aparţinătoare: Finteus, Buteasa şi Codru de rang V. Împrejurimile şi data când a apărut această localitate nu pot fi precizate cu exactitate din lipsă de documente.

Şomcuta Mare este încă de la primele atestări documentare, cu o populaţie preponderent românească. Lucrul acesta este dovedit de toate ştirile ce s-au păstrat în acest sens despre "Domeniul Chioar" din care făcea parte.

Din punct de vedere juridic aparţinea de stăpânirea "Cetăţii de piatră" care este menţionat pentru prima dată în 1319. În sec. al XIV-lea localitatea împreună cu domeniul Chioar, intră în posesia voievozilor români din Maramureş. La 1566 "Domeniul Chioar" este împărţit în 12 voievodate, din care cele ale voievodului Dan Butean, având în frunte satul Şomcuta Mare avea 14 sate. În 1599 Şomcuta Mare odată cu Chioarul ajunge sub stăpânirea lui Mihai Viteazul.

În anul 1713 "Cetatea de piatră" este distrusă, iar în anul 1738 Chioarul se transformă în "Ţinut". Cu aceste evenimente Şomcuta Mare capătă un rol tot mai însemnat în Chioar, în scurt timp devenind cea mai importantă localitate a districtului. La sfârşitul sec. XIX-lea capătă un caracter regulat târgurile săptămânale. În localitate au funcţionat 3 unităţi bancare: Casa de Economii a Districtului Chioar, Casa de Economii Chioreana şi Banca de Comerţ. Dezvoltarea economică este dovedită şi de faptul că la începutul secolului al XIX-lea avea gară, poştă şi telegraf. Mai există un spital comunal, o bibliotecă comunală şi de plasă, un centru de pompieri.

În perioada interbelică funcţionau prese de ulei, mori, precum şi 3 manufacturi din industria pielăriei şi confecţiilor. Şomcuta Mare a fost şi un centru cultural important al Ţări Chioarului. Cu sprijinul lui Gheorghe Şincai s-a înfiinţat în 1784 o şcoală românească. Între anii 1835-1838 tot aici funcţionează o şcoală primară superioară, pentru ca mai târziu în 1867-1889 să funcţioneze o şcoală de fete. Tot în perioada interbelică funcţiona o şcoală de repetiţii agronomice ce depindea de resortul agriculturii. În 1922 se înfiinţează un gimnaziu care a funcţionat până în 1929. În perioada 1930-1931 se editează ziarul "Chioar".

După al doilea război mondial, localitatea cunoaşte importante transformări şi progrese, atingând un înalt nivel de urbanizare, ceea ce face să fie situată pe primul loc între localităţile rurale ale judeţului nostru.

Obiective turistice:

  • Rezervaţia naturală "Peştera Vălenii Şomcutei" (5 ha).

Maak jouw eigen website met JouwWeb