Topliţa este un municipiu din judeţul Harghita, Transilvania, România. Municipiul Topliţa este cea de-a patra aşezare urbană a judeţului Harghita.

Este situat în nordul Depresiunii Giurgeu (Gheorgheni) din Carpaţii Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureş, fiind încadrată de M-ţii Călimani, M-ţii Giurgeului şi M-ţii Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a oraşului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul oraşului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ştrand, având aceeaşi compoziţie cu a izvorului "Bradul", cu o temperatura de 25 C şi un debit de 8 l/sec.

Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul oraşului ar fi existat o cetate dacică, Sangidava, nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se stabilească familii de secui. Prima menţionare documentară a localităţii datează din 1382. A fost declarată oraş în 1956 iar în 2002 a fost declarat municipiu.

Obiective istorico-turistice:

• Mănăstirea de călugări de la Topliţa a fost ctitorită în anul 1924 de către Miron Cristea, cel care a devenit Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în 1925. Mănăstirea are un muzeu cu colecţii de carte veche bisericească, icoane vechi, veşminte şi obiecte de cult.
• Biserica din lemn a mănăstirii "Sfântul Ilie", datând din 1842, este monument de plan triconic cu tinda pe latura sudică, formă arhitectonică specifică bisericilor de lemn de pe Valea Bistriţei, din Moldova. Biserica exprimă pătrunderea influenţei moldoveneşti în părtile de răsărit ale Transilvaniei. Pereţii interiori sunt acoperiţi de picturi realizate de Dumitru Belizarie în 1927 şi restaurate între anii 1988-1989.
• Biserica din lemn din 1876.
• "Conacul Lazăr" din 1829, în prezent Casă de copii.
• Mausoleul Eroilor Români din Primul Război Mondial, situat pe şoseaua Topliţa – Borsec, la ieşirea din localitatea Topliţa, a fost construit cu sprijinul Societăţii "Cultul Eroilor". Inaugurat în anul 1939, mausoleul adăposteşte rămăşiţele pământeşti a 771 militari români.
• Troiţa Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troiţa este situată în curtea bisericii româneşti "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil". A fost realizată din lemn de stejar, sculptat în 1937, de Cristea Lungu şi Constantin Antal, funcţionari ai primăriei Topliţa, în memoria foştilor luptători pentru întregirea neamului.
• Troiţa Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Este amplasată în curtea bisericii româneşti "Sf. Nicolae". A fost ridicată de soţii Irimia şi Ioan Antal, în amintirea eroilor căzuţi pe câmpurile de lupte din anii 1914-1919 şi 1944, pentru libertatea neamului şi a patriei.
• Troiţa Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Troiţa comemorativă este situată în stânga bisericii româneşti "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil". A fost realizată din iniţiativa lui Ştefan şi Aurelia Teslovan în 1976, în amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă din 1914-1918 şi 1944, pentru libertatea neamului şi a patriei.
• Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de sculptorul Paul Vasilescu.
• Biserica de cărămidă, construită între anii 1991-1994.
• "Festivalul fanfarelor" care se desfăşoară în fiecare an în luna iulie.