Covasna

Covasna este un oraş din judeţul Covasna, Transilvania, România. Numele vine de la cuvântul slavon „cvaz”, ceea ce înseamnă „acru-acrişor” (referire la gustul apelor minerale de aici).

Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon).

Este cea mai renumită stațiune balneo-climaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne. În centrul orașului poate fi găsită "Balta Dracului", denumire dată de localnici, rămășită a unei erupții vulcanice. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupții ale acesteia.

În imediata apropiere a orașului se află "Valea Zânelor", zonă renumită pentru Planul Înclinat (monument tehnic unicat în Europa) şi pentru priveliștea minunată.

Pe dealul „Cetatea Zânelor” se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.).

În 1548 este amintită ca şi "Covasna". În 1840 a primit dreptul de a organiza târguri. In 1756, 1863, 1869, 1874 și 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat orașul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 și 1764, dar cutremurul care a avut loc în anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, încât a trebuit sa fie demolată.

În Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Ardeal, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziție. Exploatarea termală a început în anii 1880. În 1889 s-a înființat prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din Voineşti (parte a orașului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În prezent în Covasna se îmbuteliază aproximativ 5000 litri de apă minerală. Covasna are nenumărate băi minerale și mofete.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul se află într-un rondou de pe strada Mihai Eminescu şi a fost dezvelit la data de 9 mai 1973. Cunoscut si sub numele de “Monumentul Eliberatorul”, acesta este opera sculptorului Theodor Ionescu. Pe un piedestal masiv, de forma unei prisme patrate, este aşezată statuia unui infanterist care ţine în mâna stângă o puşcă, iar în mâna dreaptă o ramură de stejar. Pe faţada principală a piedestalului este fixată o placă de marmură albă pe care este scris următorul text omagial: "Glorie eternă eroilor armatei române".