Chişineu-Criş

Chişineu-Criş este un oraş în judeţul Arad, Transilvania, România, este situat în partea de nord-vest a judeţului, la 43 km faţă de municipiul Arad şi la 72 de km de municipiul Oradea. Este situat la 46° 32' 3" latitudine nordică şi la 21° 38' latitudine estică de o parte şi de alta a Crişului Alb. Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 119 km2 şi se desfăşoară în Câmpia Crişului Alb de-o parte şi de alta a râului cu acelaşi nume. Oraşul a luat fiinţă prin unirea localităţilor Pădureni şi Chişineu Mic. Din punct de vedere administrativ, localitatea Nădab este sat aparţinător oraşului Chişineu Criş.

Oraşul Chişineu-Criş este traversat de şoseaua naţională Arad-Oradea, din care înaintea podului peste Crişul Alb, în direcţia Arad-Oradea, se desprinde şoseaua naţională spre punctul de trecere al frontierei Vărşand. Calea ferată Arad-Oradea se află în partea de est, iar în partea de vest se găseşte una din cele mai vechi căi ferate din ţară: Pădureni-Grăniceri.

Prezenţa râului Crişul Alb, ce desparte oraşul în două părţi, dă posibilitatea practicării unor culturi irigate, folosindu-se apa ca sursă de alimentare.

Digurile de protecţie, înălţate şi refăcute în perimetrul oraşului şi în aval, în anul 1974, împiedică inundarea localităţii mai ales primăvara după topirea zăpezilor.

Cât priveşte aşezarea în Europa, oraşul parte integrantă a României, face parte din Europa de Est având în general un statut de câmpie - tampon între Crişuri şi Ţara Zărandului.

Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire aparţinătoare unor perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a oraşului care aparţine anilor 1202-1203 când aşezarea a fost menţionată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334. Cele mai importante descoperiri arheologice care susţin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a oraşului. De importanţă majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidenţă două aşezări datate ca fiind aparţinătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V şi X-XI.

Atracţii turistice:

Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire aparţinătoare unor perioade istorice datate cu mult înaintea atestării documentare a oraşului care aparţine anilor 1202-1203 când aşezarea a fost menţionată sub denumirea de villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334.

Cele mai importante descoperiri arheologice care sustin continuitatea locuirii în acest areal au scos la iveală obiecte cu o vechime mai mare de 2500 de ani în mai multe locuri din vatra actuală a oraşului. De importanţă majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidenţă două aşezări datate ca fiind aparţinătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V. şi X-XI.