Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Transilvania » Sibiu » Agnita

 Agnita

upload/e/e/5/rumaenien/agnita.large.jpg

Agnita este un oraş din judeţul Sibiu, Transilvania, România.

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având economie semi-rurală.

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificaţii ţărăneşti din Transilvania. Iniţiată în secolul XIII, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul XVII, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetăţii se află o biserică-hală cu trei nave (navele laterale cu tribune) şi turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor şi dogarilor –, demonstrează forţa economică a acestor bresle, ca şi faptul că aveau încredinţate spre apărare acele porţiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orăşenesc dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ţine târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.

În 1466, regele maghiar a acordat localităţii Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunţa şi a executa sentinţe de moarte. În acelaşi an, localităţii i s-a acordat dreptul de a menţine în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

Până în 1950, când a fost declarată oraş, Agnita a fost o comună cu târg.

Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România.