Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Transilvania » Covasna » Târgu Secuiesc

 Târgu Secuiesc

Târgu Secuiesc este un municipiu din judeţul Covasna, România, totodată centrul scaunului istoric secuiesc Kézd.

Obiective turistice:

  • Centrul istoric. Centrul de formă ovală, care a fost şi piaţa oraşului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui aşa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curţi"), nişte stăduţe înfundate (în oraş există 72 asemenea "străduţe"). Acestea au luat fiinţă odată cu dezvoltarea oraşului, cănd familiile de meştesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces uşor în piaţă. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în aşa fel încât să blocheze accesul din afara pieţei. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colţul" pieţii. Începând cu deceniul al optulea al secolului 19, casele mici, de lemn, ale meşteşugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a oraşului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor.
  • Primăria oraşului În colţul nord-vestic al centrului este aşezată clădirea cu două etaje a Primăriei. A fost ridicată în 1907 pentru Casa de economii şi ajutor. Destinaţia clădirii s-a schimbat de-a lungul timpului. În 1945 a devenit sediul partidului comunist. Până în decembrie 1989 se afla şi Consiliul Popular. Astăzi este sediul administraţiei locale. Pe latura nord-vestică a centrului istoric se află Casa de Cultură a oraşului, construită în anii 1903-1904. Are o sală de teatru cu 500 de locuri şi o sală de conferinţe de 200 de locuri; pe lângă acestea, clubul, spaţiile expoziţionale, galeria permanentă şi sălile de repetiţii asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universităţii populare, al formalţiei de dansuri populare "Vigadó" şi al asociaţiei de cultură Molnár Józsiás". Se asigură şi ateliere de lucru " celor cinci artişti plastici ai oraşului şi unui sculptor popular în lemn. La sfârşitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caraeteristic epocii. Şirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Braşov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalţă biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revoluţia din 1848-1849. În piaţeta din faţa casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de scufptorul Vetró András în 1993. Pe latura sudică, la începutul străzii Gábor Áron este aşezată acea clădire etajată care a fost sediul cazinoului timp de peste cincizeci de ani. Cea mai impunătoare clădire a laturii sudice este casa ridicată de familia Csiszár la sfârsitul secolului trecut. Parterul acesteia a servit scopurilor comerciale chiar si în trecut.
  • Spre Kanta Părăsind centrul istoric al oraşului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem în cartierul Kanta. În imobilul din capul străzii, în clădirea cu două etaje, ornată cu stema familiei Jancsó din Lunga, se aflau în secolul trecut poşta oraşului şi sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcţionat mult timp un restaurant, astăzi serveşte scopurilor comerciale
  • Muzeul Breslelor Muzeul oraşului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meşteşugarilor tradiţionali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuşi, turtari, pălărieri, croitori şi tâmplari) pot fi văzute unelte, produse şi instalaţii ale atelierelor acestor meşteşugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meşteşugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle şi asociaţii meşteşugăreşti. Expoziţia cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a oraşului. Documentele revoluţiei de la 1848-1849 au fost aşezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziţii periodice din lucrările artiştilor invitaţi. O notă distinctă a colectiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuşi, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ţinuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă. Muzeul Breslelor funcţionează ca unitate externă a Muzeului Naţional Secuiesc, din Sfântu Gheorghe
  • Biserica Romano-Catolică Construcţia barocă a bisericii catolice a fost începută în 1701 , pe locul bisericii de lemn, mutată din Estelnic. Piatra de temelie a fost depusă în 1722, construcţia ei a durat peste şapte decenii. A fost sfiniţită în 1796 în onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorată de cutremure, distrusă de incendii. A fost renovată integral în 1996. În cripta de sub sacristie se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale dreptcredinciosului şi fondatorului de şcoală Nagy Mózes.
  • Biserica Reformată-Calvină Aspectul centrului istoric al oraşului este definit de masiva Biserică Reformată-Calvină, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicată în stil baroc şi neoclasicist între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuţe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din1834 s-au distrus turlele şi structura acoperişului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică s-a ridicat în 1846. Pe această turlă este instalată anetena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meşter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvân, stabilit în oraşul nostru.
  • Curţile oraşului Târgu-Secuiesc are un centru caracteristic, unic şi pe plan naţional. Din piaţa de altădată răsar în toate direcţiile şiruri de case aşezate una lângă alta. Terenul îngust dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare, de aceea au primit numele acestora. Odată cu dezvoltarea oraşului curţile s-au înmulţit, iar pentru o orientare mai uşoară primăria a introdus numerotarea lor. Astăzi seria curţilor se încheie cu numărul 73. Curţile erau cândva închise, azi majoritatea sunt deschise, devenind străzi.
  • Balcoane, porţi vechi şi noi din fier forjat Balcoanele din fier forjat au fost realizate la sfârşitul secolului trecut, au ornat casele negustorilor, respectând stilul epocii