Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Oltenia » Teleorman » Turnu Măgurele

Fișier:Coa TurnuMagurele TR RO.png Turnu Măgurele

upload/e/e/5/rumaenien/turnu-magurele.large.jpg

Turnu Măgurele este un municipiu situat în sudul României, în judeţul Teleorman, aproape de confluenţa râului Olt cu Dunărea.

După războaiele daco-romane din anii 101-106 d.Hr., încheiate cu victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian şi care a avut drept consecinţă cucerirea Daciei, zona actualului oraş nu a intrat în componenţa noii provincii create. Împăratul Traian a fortificat graniţa de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta Limes alutanus, format din castre şi cetăţi de o parte si de alta a râului Olt, de la Dunăre (din zona Islazului de astăzi) până în munţii Boiţa.

Turnu este amintit între anii 1393-1394 prin cetatea cu acelaşi nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la confluenţa fluviului Dunărea cu Oltul (numită aşa după forma cetăţii). La anul 1417 cetatea Turnu a intrat sub stăpânire turcească şi a fost transformată împreună cu o zonă de securitate (stabilită în adâncime cu o rază de 15 km de la cetate) în raiaua Turnu. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829) s-a stabilit ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci şi restituită Ţării Româneşti.

Înfiinţarea oficială a oraşului Turnu, actualul Turnu Măgurele (s-a numit astfel spre a se deosebi de Drobeta Turnu Severin şi Turnu Roşu) s-a hotărât la data de 27 februarie 1836 pe timpul domnitorului Alexandru Ghica.
 
Turnu Măgurele are în componenţa administrativă şi cele două cartiere vechi ale aşezării, Măgurele şi Odaia, precum şi noul cartier, Taberei (cunoscut popular sub denumirea de „Catanga”, pentru că ridicarea acestui cartier a început în anii 1960 când în Africa, mai precis in provincia Katanga din Zair, era în toi un conflict armat deosebit de sălbatic.
 
Obiective turistice:
  • Catedrala ortodoxă. Unul dintre obiectivele turistice din oraş este impunătoarea catedrală ortodoxă "Sfântul Haralambie". Planul acestui edificiu de cult, plan întocmit de catre arhitectul francez Andre Lecomte de Noüy, a împrumutat multe motive arhitehtonice şi de mobilier de la biserica episcopală a mănăstirii Curtea de Argeş. Construcţia a fost executată de inginerul Dimitrie Maimarolu, cel care a ridicat în Bucureşti clădirea Palatului Mitropoliei şi cea a Cercului Militar. Clădirea în roşu a fost ridicată între anii 1900-1902 din cărămidă. Stilul arhitectonic al construcţiei este combinat, recunoscându-se şi influenţa de la Curtea de Argeş. Turlele din faţă sunt în stil baroc, iar în rest se vede influenţa bizantină. Întregul acoperiş este făcut din tablă de aramă, iar pictura interioară, executată în ulei pe gled de ghips, bine finisat, a fost realizată de Eugen Voinescu, director la Şcoala de Belle-arte din Bucureşti şi de italianul Girolamo Romeo. Mobilierul, din stejar masiv, dens, fără noduri şi foarte uscat, a fost executat artistic la atelierul de tâmplărie Ilie Mateescu din Turnu Măgurele. Vitraliile, mari şi frumoase, au fost făcute tot în România. Încă de la construcţie, biserica a avut instalaţii de calorifer în sistem roman, cu aer cald, cu energie termică obţinută prin sobe încălzite cu lemne. În prezent are montată o centrală termică folosind drept combustibil gazul metan. Printre obiectele valoroase pot fi amintite un candelabru cu şapte braţe, confecţionat din aliaj de argint, icoane încărcate cu argint de la vechea biserică, precum şi altele mai noi, provenite din donaţii particulare. Se remarcă armonia între toate piesele: de la mozaic la pictură, sculptura în lemn, în zinc şi bronz ori în piatră şi chiar ornamentaţiile exterioare de la streaşină şi de la turle. Cu excepţia turlei mari, care s-a prăbuşit, restul bisericii a rezistat foarte bine cutremurului de la 4 martie 1977. Între anii 1985-1991, turla mare a catedralei a fost refăcută complet şi întreaga construcţie a trecut printr-un amplu proces de consolidare.
  • Ruinele cetăţii medievale Turnu.Se află în partea de sud a municipiului Turnu Măgurele la o distanţă de 4 km de oraş şi la 1 km de confluenţa fluviului Dunărea cu Oltul. Cetatea Turnu a jucat un rol de seamă în sistemul defensiv al Ţării Româneşti, mai ales în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, în cadrul conflictelor cu Imperiul Otoman, de la sud de Dunăre. La sfârşitul domniei lui Mircea, cetatea a intrat sub stăpânire otomană, fiind transformata mai târziu în raia turcească. Deşi se afla pe pământul Tării Româneşti, făcea parte din sangeacul Nicopolelui fiind un niyabet. Prin tratatul de pace de la Adrianopole din anul 1829 se stabilea, între altele, ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci şi restituită Ţării Româneşti. Cetatea Turnu a fost dărâmată, arsă, iar teritoriul fostei raiale a fost incorporat Tării Româneşti.
  • Parcul central. Parcul central din oraş (denumit "Grădina Publică"), având o suprafaţă de 2 hectare, a fost înfiinţat în anul 1876 de un grup de specialişti din Bucureşti, după un parc asemănător existent în Viena. Pot fi admiraţi unii arbori exotici, cum ar fi, ce înfloreşte în luna august, o specie de castan numit, arbori de, tufe de cu flori roz-pal, precum şi de cu flori galbene şi frunze permanente.
  • Tribunalul – Palatul de Justiţie. A fost construit în anul 1893, după model francez. Edificiul este utilizabil şi astăzi, aici funcţionând o secţie a Tribunalului Judeţean Teleorman.
  • Clubul copiilor. Amplasat în faţa gării CFR, a servit, până în anul 1945, ca sediu al Camerei agricole (în perioada interbelică, preţul naţional la cereale se stabilea în această clădire). Clădirea este construită în stilul bizantin cu rotonde, coloane şi incrustaţii.
  • În apropierea oraşului, se află plaje la malurile Dunării şi al Oltului, precum şi locuri prielnice pentru practicarea pescuitului sportiv de agrement.
  • În municipiul Turnu Măgurele există posibilitţăi de cazare a turiştilor într-un hotel de trei stele, situat pe bulevardul Independenţei şi care are un număr de 208 locuri de cazare, distribuite în camere cu un pat, două paturi şi apartamente cu două sau trei camere. Hotelul are trei restaurante, cu 155 locuri. În municipiu mai funcţionează două restaurante mari cu circa 400 locuri.