Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Muntenia » Prahova » Breaza

Fișier:Coa Breaza PH RO.png Breaza

Breaza este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România. Conform legendei, numele provine de la "o ciobăniţă brează", adică ce avea o şuviţă albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând "mesteacăn" sau "pădure de mesteceni". A fost declarată staţiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menţionată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuşi, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Braşovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcţionat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal.

Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălţime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6°C şi 129 de zile senine pe an. Flora şi fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova şi afluenţii săi. Aici se află Colegiul Naţional Dimitrie Cantemir.

Conform legendei, în Breaza trăia un cioban ce păstorea oile sale în pădurile localităţii. Într-o dimineaţă, nevasta acestuia a pus la inchegat laptele abia muls şi, cuprinsă de oboseală – căci nu dormise în acea noapte din cauza drumului anevoios din Ţara Bârsei sau din Ţara Făgăraşului ori din cauza lupilor flămânzi ce dădeau tărcoale turmei – adormise. Laptele se umflă, dădu în foc şi o atinse pe obraz, lasăndu-i căteva semne pe obraz, motiv pentru care a fost numită de ceilalţi „Breaza”.

Originea transilvăneană a populaţiei din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focşeneanu pe care-l au un număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focşa de lângă Făgăraş, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Braşovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoşi pe sătenii din Dârstea Braşovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante aşezări întemeiate de "...aceşti neobosiţi oieri ungureni găsiţi pretutindeni la muncă spornică şi rodnică". Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, judeţul Braşov, care şi-a schimbat ulterior numele în Manolescu, afirmă că „Niţă, unul din fiii lui Moş Mănoiu, care avea doisprezece ani când a sărit gardul (...) luându-şi drumul spre ţinuturile libere româneşti, ajungând la Breaza, unde se căsătoreşte cu Ana, fiica lui Oprea Vârtej."

Portul popular este asemănător cu cel din Ţara Făgăraşului sau din Ţara Bârsei, fiind utilizată aceeaşi cromatică: negrul şi roşul. Jocul popular "Ca la Breaza" are note apropae identice cu jocul "Breaza" din Făgăraş, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Ţara Făgăraşului şi Ţara Amlaşului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaţilor.

Monumente istorice:

  • Biserica din 1777 cu hramul Sfântul Nicolae zidită în timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se pot vedea unele cărţi cu valoare istorică cum ar fi: Evanghelia greco-romană, Apostol tipărit în 1760, un Penticostier şi un Liturghier din 1792.
  • Biserica ctitorită în 1830 cu hramul sfântul Gheorghe, ce a fost zidită în timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghiga Voievod.
  • Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu şi Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.