Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Muntenia » Ialomiţa » Slobozia

Fișier:Coa Slobozia RO.gif Slobozia

upload/e/e/5/rumaenien/slobozia.large.jpg

Slobozia este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Ialomiţa, Muntenia, România. Oraşul a fost construit pe rămăşiţele vechii cetăţi romane Netindava.

Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, "slobozie" care desemna o localitate nou înfiinţată care era scutită de anumite dări. Oraşul, aşezat în mijlocul Câmpiei Bărăganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor şi tătarilor; pentru a încuraja oamenii să se aşeze aici, ei erau scutiţi de aceste dări, de aici şi numele.


Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti şi 150 km vest de Constanţa. Oraşul este traversat de râul Ialomiţa, unul dintre cele mai importante râuri din România.
Suprafaţa totală a localităţii este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan şi 1.300 ha intravilan.

Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi şi constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul oraşului, venind din Dobrogea. Relieful localităţii, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri şi prezintă ondulări, dune şi văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase şi lunci: Câmpul Ciulniţei, Terasa Ialomiţei, Lunca Ialomiţei, Valea Ialomiţei. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârşitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formaţiuni aluvionare, cu strat freatic umed şi avansat spre suprafaţă.

Muzeu-icon.gif Muzee

 

  • Muzeul Naţional al Agriculturii (M.N.A.) (Bd. Matei Basarab, nr.10): După cum este menţionat şi în titulatură, este unicul muzeu de domeniu din România. Administrează:
    • Biserica de lemn "Poiana", monument istoric şi de arhitectură (1737); asigură toate serviciile religioase pentru Parohia "Buna Vestire".
    • Ferma model "Perieti", monument de istorie agrară.
    • Parc (1,7 ha, 40 specii dendrologice).
    • Peste 8.400 de piese constituite în colecţii de unelte, maşini agricole şi arheologie industrială, mijloace de transport, etnografie, memorialistică, ecleziastică etc.

Arhiva ştiinţifică şi documentară cuprinde diapozitive, clişee foto şi fotografii, înregistrări audio şi video din cercetările de teren, documente cartografice şi de presă (peste 100.000 de unităţi documentare). 8.800 de publicaţii (cărţi, periodice, pliante) şi 400 de casete (audio şi video) şi discuri alcătuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colecţiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploataţiilor Agricole", "Etnologie" şi "Patrimoniu").
M.N.A. este afiliat la organisme internaţionale aparţinând de UNESCO (Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură, Asociaţia Internaţională de Etnologie şi Folclor, Organizaţia Internaţională de Arte Populare).
Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Naţional.

  • Muzeul Judeţean de Istorie (Bd. Matei Basarab, nr. 30): Muzeul Judeţean Ialomiţa deţine un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecţia de arheologie este constituită din obiecte ce aparţin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic (mil. V î.Hr.) şi până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII).

 Carti-icon.gifBiblioteci

Principalele biblioteci ale oraşului sunt:

  • Biblioteca Judeţeană "Ştefan Bănulescu" (Pţa. Revoluţiei, în incinta Centrului Cultural UNESCO "Ionel Perlea")
  • Biblioteca Municipală (Pţa. Muntenia, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor)

Fiecare instituţie de învăţământ deţine biblioteci proprii.

Centre culturale

Cel mai important Centru este Centrul Cultural sub numele marelui dirijor şi compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomiţei, inaugurat în anul 1990. În clădire au loc expoziţii, existând săli de spectacol, librării, instituţii culturale şi o staţie de radio. În 1999, Centrul Cultural a dobândit statutul de Centru UNESCO.
În municipiu mai există:

  • Casa de Cultură a Sindicatelor (cu o sală de spectacol-amfiteatru, bibliotecă şi diverse săli pentru conferinţe, expoziţii etc.)
  • Cercul Militar (dotat cu sală de spectacol-amfiteatru, divesre săli pentru cursuri, şedinţe, expoziţii)
  • Clubul Tineretului (fosta Casa Tineretului)
  • Casa Elevilor (sau Palatul Copiilor, fosta Casă a Pionierului)
  • Centrul de Artă şi Creaţie Populară
  • Centrul Social-Cultural "Episcopul Damaschin" al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor

Biserici-icon.gifLăcaşuri de cult

  •  Biserica Ortodoxă
  • Mănăstirea "Sfinţii Voievozi (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil)":
  • Catedrala Episcopală
  • Biserica "Buna Vestire" (sec. XVIII)
  • Biserica "Sf. Evanghelist Matei" (Bazar sau Capelă)
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (Cuza-Vodă)
  • Biserica "Sf. Ilie" (Cărămidari)
  • Biserica "Sf. Gheorghe" (ANL)
  • Biserica "Sf. Dumitru" (Nordului, în construcţie)
  • Biserica de lemn "Poiana"
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Bora
  • Biserica Slobozia Nouă
  • Biserica Slobozia Nouă II
  • Biserica Romano-Catolică
  • Biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus"

Cultele neo-protestante

  • Biserica Adventistă de ziua a şaptea
  • Biserica Evanghelistă
  • Biserica Creştină Penticostală
  • Regatul Martorilor lui Iehova
  • Calvary Church