Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţ, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea
România ţara cea mai frumoasa
Home » Regiuni » Maramureş » Maramureş » Borşa

Borşa

upload/e/e/5/rumaenien/bor-a.large.jpg

Borşa este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România.

Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localităţii fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul oraşului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.

Într-o descriere a localităţii din anul 1941 se aminteşte că această comună răsfirată şi risipită are o lungime de 59 km şi o lăţime de 35 km.
Localitatea Borşa se întinde, azi, pe o suprafaţă de 47482 ha. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului , pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară.

Prima atestare documentară a localităţii datează din 1353, când se menţionează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparţinea Bogdăneştilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneştilor (inclusiv Borşa, sub numele Borş) şi-l dăruieşte Drăgoşeştilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir şi Ştefan), această danie fiind întărită în 1373 şi 1384- cf. Radu Popa, Biserica de piatră din Cuhea şi unele probleme privind istoria Maramureşului în secolul XIV, în SCIV, tom XVII, nr.3/1966, p. 513 . Numele Borşei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduşi Nicolae şi Luca, fiii lui Ştefan, şi Nan, fiul lui Hotiko din Vişeu - cf. I. Mihaly, Diplome maramureşene, Sighet, 1900,p. 350-353. Un eveniment important din istoria localităţii este victoria obţinută de borşeni, sub conducerea protopopului Şandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureş, în 1717, la locul numit, astăzi, Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune şi refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construită una nouă, din piatră, existentă şi azi. În 1774 Borşa era comună şi parohie.[

Relieful zonei Borşa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă ţin de trei formaţiuni muntoase: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate, aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiuniii mineritul din zona Baia Borşa.
Munţii Rodnei se intind pe o distanţă de 40 km de la est la vest şi au două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpaţii Orientali).
Cel mai inalt vârf din
Munţii Maramureşului, este vârful Toroiaga (1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borşa (aparţinând oraşului).
La sud, hotarul oraşului Borşa este mărginit de culmile Munţilor Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m) desparte Borşa de
judeţul Bistriţa Năsăud.In partea de răsărit se află Carpaţii Răsăriteni, prin râul Tibou, Borşa are hotar cu Bucovina, mai precis cu judeţul Suceava.
In partea nordică, dincolo de vf. Toroiaga, Borşa are hotar cu
Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vişeu de Sus despărţiţ de acesta prin Valea Vaserului - Valea Răului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoş.

În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiştilor. Regiunea Borşei este accesibilă si printr-o o cale ferată linia : Salva – Vişeul de Sus – Sighetu Marmaţiei cu legatură la Borşa. Din păcate de câtiva ani, C.F.R.-ul a sistat transportul de călători pe ruta Vişeu - Borşa, aceasta fiind preluată de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar pâna în oraşul Vişeu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de acces pentru turişti, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise).

Turismul în zonă este dezvoltat, cu precădere iarna, datorită condiţiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. În Complexul turistic au aparut un număr însemnat de locuri de cazare, în mod deosebit private. Pentru cei interesaţi de ski, acesta poate fi practicat pe două pârtii pentru avansaţi (Telescaun şi Pătrat) şi una pentru începători, numită "Pârtia proştilor". În perioada de vară, foarte scurtă, de altfel, se recomandă drumeţiile. Punctele de interes: Cascada cailor, cariera de piatră, în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică şi Puzdrele. În Moisei poate fi vizitat Monumentul eroilor căzuţi în al doilea război mondial. În Baia Borşa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau Fântâna Stanchii. Se poate ajunge relativ uşor la Sighetul Marmaţiei, Valea Izei cu toate bisericuţele şi porţile sale din lemn prin care este celebru Maramureşul, sau la Săpânţa.

Rezervaţii naturale din regiunea Borşa:

  • Printre acţiunile de protejare a mediului inconjurător in zona Borşa, remarcăm delimitarea şi stabilirea unui regim de protecţie pentru această regiune datorită unicităţii, autenticităţii şi specificul valorilor naturale aflate aici.
  • În Zona Borşa au fost delimitate şase perimetre care se bucură de statutul de rezervaţii naturale.
  • Rezervaţia Pietrosu Rodnei
  • Rezervaţia naturală "Pietrosu Mare" se află în imediata vecinătate a oraşului Borşa; este cea mai mare rezervaţie naturală complexă (geomorfologică, floristică şi faunistică) din nordul ţării. Din 1979 ea a fost inclusă in reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei. In perimetrul de protecţie a fost inclus golul de munte cu vegetaţie alpină şi subalpină, precum şi bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) şi vârful Piatra Albă (2061 m) – adăposteşte pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpaţii Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adaposteşte Căldarea Buhăescu – Rebra, in care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. In rezervaţie se găseşte o vegetaţie diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase specii de mamifere si păsări periclitate de dispariţie.
  • Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost infiinţată pentru ocrotirea cocoşului de mesteacăn şi a mediului său favorit – jnepenişul. Din cele zece puncte populate cu cocoşi de mesteacăn cunoscute in România, patru se află în Munţii Rodnei şi patru în Munţii Maramureşului. Aceasta rezervaţie pare a constitui biotopul optim pentru cocoşul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populaţie din ţară.
  • Rezervaţia Salhoi – Zambroslăviile din Munţii Maramureşului are statutul de rezervaţie, geologică şi botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar şi specie foarte rară pentru ţara noastră, legată de existenţa condiţiilor de mlastină eutrofă. De un interes ştiinţific deosebit se bucură şi stâncăriile calcaroase din acest perimetru.
  • Rezervaţia mixtă "Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei" are scopul de a proteja izbucul (izvorul) de la obârşia Izei, păstrându-i climatul, vegetaţia şi peisajul.
  • Peştera de la Izvorul Izei are statutul de rezervaţie speologică.
  • Rezervaţia naturală Piatra Rea este situată la nord de creasta principală a Munţilor Rodnei protejează – intr-un perimetru de cca. 70 ha – formaţiuni geologice spectaculoase, o floră rară şi un peisaj alpin deosebit. De asemenea, sunt puse sub protecţia legii o serie de specii de plante şi animale declarate monumente ale naturii. Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra şi Taxus baccata. Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina. Pentru ocrotirea lostriţei (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare – sunt puse sub protecţie cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluenţa cu Vişeul). Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional au selectat intregul masiv al Munţilor Rodnei in cazul zonelor cu valoare deosebită,

Patrimoniu natural:

Lista de valori din patrimoniul natural de interes naţional din zona Borşa cuprinde rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale cu valoare exceptională:

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

Rezervaţii şi monumente ale naturii

  • Rezervaţia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii
  • Izvorul Albastru al Izei
  • Zone cu complexitate mare şi resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse balneoclimatice, agro-pedologice şi mineral