Buşteni

Buşteni este un mic oraş de munte în nordul judeţului Prahova, Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munţilor Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m.

Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850 m. Este una din cele mai populare staţiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă, de la schi, la excursii montane. Situat la 135 km de Bucureşti, se întinde 7 km de-a lungul văii între "Vadul Cerbului" şi tunelul săpat în pintenul muntelui "Muchia Lungă".

Practic nu există un document care sa ateste cu siguranţă începutul localităţii. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârşitul veacului al XVII-lea "nici vorba nu era de vreun sat". Cel mai important an este 1782 când Mihai Şuţu înfiinţează cu 24 de familii de scutelnici ai Mănăstirii Sinaia, primul cătun Izvorul, care va fi la originea apariţiei viitoarelor aşezări de mai tarziu: Buşteni, Poiana Ţapului, Azuga. Valea va suferi mult în timpul ocupaţiilor austriece din 1783 şi 1854 şi în timpul primului razboi mondial. Înainte de 1782 singura locuinţă, "Slonul de piatră", era cel mai mare han din zonă, situat pe locul Zamorei de azi unde se opreau negustorii pentru a se ospăta, odihni şi adăpa caii. In 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea "La Buşteni", terenul nefiind locuit dar presărat cu gropi. Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguş, Niţă Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcţia şoselei dintre Câmpina şi Predeal, iar după 30 de ani se instalează şi calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului. Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin centrul civic, şcoală şi biserică. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va sporii faima staţiunii – schiul – datorită caruia este posibila apariţia construcţiilor de o frumuseţe aparte care se mai păstrează şi astăzi, dovada fiind numărul mare al turiştilor care vin să se odihneasca aici în ambianţa plină de farmec a vilelor atunci cand vor să scape de “zăpuşală şi praful oraşelor”. Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau în vacanţă din străinătate aduc cu ei moda schiului, a "alunecatului pe patine de lemn, bob şi sanie" la Sinaia şi la Buşteni pe Valea Albă şi Coştila. Lucrarea a fost executată de Direcţia de Poduri, secţiile L5 şi L1 Poduri din Sinaia, după proiectele inginerilor Teofil Revici şi Alfred Pilder din cadrul direcţiei şi a fost condusă de ing. Victor Bruckner. Aşezată la o altitudine de 2.291 m, crucea are o înălţime de 28 m, cu două braţe a câte şapte metri fiecare, şi este montată pe un soclu înalt de 7,5 m fiind din beton armat îmbracat in piatră. Acesta, la rândul lui, adăposteşte în interior un generator electric care alimentează cele 120 de becuri, de câte 500 de wati fiecare. Inaugurarea lucrării a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci – ziua Eroilor Neamului. A fost pentru întâia oară când locuitorii Văii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor iluminată pe timpul nopţii.

Pentru turiştii care nu caută neapărat drumeţiile montane, staţiunea oferă o bogată paletă de obiective turistice atât în interiorul ei:

  • Casa scriitorului Cezar Petrescu- construită în 1918 (arhitectură tradiţională).
  • Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino;
  • Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu) şi vechimea sa.
  • Casa Româno-Franceză.
  • Monumentul "Ultima Grenadă" - a fost ridicat în anul 1928 şi dedicat eroului "Caporal Vasile Muşat".

cât şi în exterior:

  • Monumente naturale: Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Bătrânilor etc.
  • Rezervaţii naturale: Parcul Naţional Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc.

Multe alte obiective turistice care merită vizitate se află în Sinaia (Castelul Peleş), Mănăstirea Sinaia etc), Bran (Castelul Bran), Râşnov, Braşov etc.