Târgu Bujor este un oraş în judeţul Galaţi, Moldova, România.

Târgu Bujor este o aşezare atestată arheologic cu aproximativ 12000 de ani î.Hr. Documentar este atestat într-un hrisov din 1491 emis de Ştefan cel Mare, apoi în sec. XVIII prin hrisoavele domneşti din anii 1775 şi 1776. Prin hrisovul din 6 mai 1844, domnitorul M. Gr. Sturdza ridica moşia boierului Al. Ventura la rang de târg. Evoluţia socio–economică continuă a târgului, l-a ridicat la rang de oraş în data de 6 iunie 1968.

Podgoria Dealul Bujorului se situează în regiunea de silvostepă a Moldovei, traversată de paralela de 46o lat. nordică, intersectată de meridianul de 28o long. estică. Podgoria face legătura între zona viticolă Dealurile Fălciului la nord şi podgoria Covurluiului la sud. S.C.D.V.V. Bujoru este situat la o distanţă de 56 km de municipiul Bârlad şi 55 km faţă de municipiul Galaţi. Deşi regiunea viticolă are vechi tradiţii în cultura viţei de viţei de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înfiinţarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicole din oraşul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condiţiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric şi dinamica umidităţii atmosferice, prezintă particularităţi mai rar întâlnite în altă parte a ţării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantaţiile cultivate cu viţă de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viţă de vie repartizate pe 4 centre viticole şi anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Bereşti. Principalele direcţii de producţie ale podgoriei sunt obţinerea vinurilor roşii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) şi vinuri de consum curent. Oraşul Târgu Bujor se poziţionează după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief în unitatea geomorfologică numită Podişul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente. Suprafaţa oraşului Târgu Bujor aste de 2km² şi conţine 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp şi culturi de viţă de vie, pajişti puternic modificate de firuţa cu bulb, peliniţă, şi bărboasă. Vegetaţia arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm şi păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.

Monumente şi clădiri istorice:

• Monumentul Eroilor căzuţi pentru întregirea neamului 1916 – 1918
• Monumentul Eroilor – Moscu
• Monumentul Eroilor – Umbrăreşti
• Şcoala Generală "Lascar Catargiu" (1896)
• Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1896)
• Spitalul "Vasile Buzoianu" (1875)
• Muzeul de istorie şi etnografie (1876)
• Statuia generalului Eremia Grigorescu